EFRP: Unul din patru europeni economiseste
prin fondurile de pensii private cu contributii definite
-Federatia Europeana a Fondurilor de Pensii (EFRP) a publicat rezultatele unui studiu pan-european privind fondurile de pensii private care functioneaza in regim „contributii definite” (DC);
-Studiul EFRP a cuprins 42 de tipuri de sisteme de pensii private din 21 de state europene, la care contribuie peste 58 de milioane de salariati si care au acumulat pana in prezent 1,3 trilioane de euro;
-Romania a fost si ea inclusa in studiu: in tara noastra, fondurile de pensii functioneaza cu aceeasi filosofie de contributii definite, la fel ca si in restul statelor din Europa Centrala si de Est;
-Fondurile de pensii private de tip „contributii definite” castiga tot mai mult teren in spatiul european, fiind considerate de experti drept definitorii pentru viitorul in materie de economisire pentru pensie;
-Principala problema a acestor tipuri de fonduri de pensii este nivelul inca insuficient al contributiilor virate. Doar 5 din cele 42 de tipuri de scheme de pensii cuprinse in studiu presupun contributii medii de peste 10%, nivel considerat minim pentru a produce beneficii consistente in suplimentarea pensiei de stat.
Unul din patru salariati europeni (26%) economiseste pentru pensie prin fondurile de pensii private de tip „contributii definite” (DC), insa principala problema a acestor scheme de pensii este nivelul inca prea redus al contributiilor, potrivit rezultatelor studiului „DC Survey”, publicat saptamana trecuta la Bruxelles de catre Federatia Europeana a Fondurilor de Pensii (EFRP). Fondurile de pensii private de tip DC de pe continentul european gestioneaza in prezent economiile a peste 58 de milioane de salariati, dintre care 5 milioane sunt cei din Romania, arata studiul. Aceste fonduri de pensii administreaza circa 1,3 trilioane (mii de miliarde) de euro, castigand tot mai mult teren in practica europeana a pensiilor private. In acelasi timp, sistemele de pensii private cu „beneficii definite” (DB) isi reduc importanta pe plan european – circa 35 de milioane de salariati europeni contribuie la asemenea fonduri de pensii, care insa gestioneaza active de circa 2,2 trilioane de euro. Impreuna, fondurile de pensii DC si DB formeaza Pilonul II european de pensii private.
Raportul EFRP DC Survey poate fi obtinut online de la urmatorul link:
Nivelul de participare. Fondurile de pensii private de tip DC includ aproape 100% din populatia salariata in state ca Danemarca, Olanda si Suedia, unde participarea la aceste fonduri de pensii este cvasi-obligatorie, stabilita astfel prin contractele colective de munca la nivel national. De asemenea, participarea fortei de munca la fonduri de pensii private de tip DC este obligatorie in state ca Bulgaria, Danemarca, Ungaria, Polonia, Romania, Suedia, Austria, Islanda, Elvetia, Slovacia, Slovenia, Croatia si statele baltice. Cei mai multi participanti la fondurile de pensii private de tip DC se afla in Polonia (14,5 milioane), Suedia (6,7 milioane), Danemarca (4,6 milioane), Romania (4,4 milioane – in 2009, la momentul culegerii datelor), Italia, Ungaria si Franta.
Nivelul contributiilor. In sistemele de pensii private de tip DC, cele mai ridicate rate de contributii virate catre fondurile de pensii sunt intalnite in Danemarca (circa 16% din venitul lunar al participantilor), Cipru (12,5%), Islanda (12%), Irlanda (11%) si Guernsey (10%). La polul opus se situeaza Pilonul II (de pensii private obligatorii) din Romania, cu cel mai redus nivel al contributiilor din cadrul studiului EFRP, de doar 2% (la nivelul anului 2009). Nivelul de 10% este considerat ca un minim necesar pentru a produce beneficii consistente din Pilonul II, in suplimentarea pensiei de stat.
Nivelul activelor acumulate. Dintre sistemele de pensii private de tip DC, cel mai mare volum de active nete administrate s-a acumulat pana in prezent in Marea Britanie (peste 560 de miliarde de euro), Danemarca (230 de miliarde de euro) si Elvetia (195 de miliarde de euro). Volumul activelor nete administrate de fondurile de pensii de tip DC depinde in mod direct de dimensiunea demografica a pietei muncii, vechimea sistemului si nivelul contributiilor virate la aceste fonduri de pensii.
Optiuni privind investitiile. Circa 60% dintre cele 42 de tipuri de scheme de pensii private cuprinse in studiul EFRP ofera participantilor mai multe optiuni privind investitiile efectuate de fondurile de pensii (model multifond sau „lifecycle”, „lifestyle” pensions). Daca in vestul Europei gradul de libertate a acestei alegeri este mai ridicat, in regiunea estica a Europei sistemul prevede un numar mai redus de optiuni, precum si un tip de portofoliu investitional implicit pentru participantii care nu aleg in mod activ. In Romania, optiunile investitionale sunt deocamdata disponibile doar la fondurile de pensii private facultative (Pilonul III), pe baze voluntare.
Garantii privind performanta investitionala. In materie de garantii, sistemul de pensii private din Romania este singurul din regiunea Europei Centrale si de Est si unul dintre putinele din Europa care ofera clientilor atat o garantie absoluta de performanta (randament de cel putin 0% pe toata perioada de acumulare), cat si una relativa (randament minim calculat periodic in functie de performanta medie a pietei), ceea ce asigura obtinerea de randamente investitionale competitive atat pe termen scurt, cat si pe perioade lungi de timp. Dintre fondurile de pensii cuprinse in analiza EFRP, 37% ofera un nivel minim de garantie, 25% ofera o garantie minima plus un mecanism de partajare a riscului investitional intre participant si finantatorul schemei de pensii (angajatorul, in sistemele ocupationale), 19% ofera o garantie relativa, in functie de performanta medie a pietei, iar 19% nu ofera absolut nicio garantie legata de rezultatul investitiilor. Fondurile de pensii private de tip DC care ofera garantii complexe legate de performanta investitionala sunt cunoscute in practica europeana ca fonduri „(DC) hibrid” sau „DC cu garantii”, adica un mix intre mecanismele de functionare ale DC si DB.
Legislatia de plata. Fondurile de pensii cuprinse in studiu ofera o paleta larga de optiuni privind plata beneficiilor rezultate din faza de acumulare. Cele mai multe scheme de pensii permit mai multe metode de plata (de exemplu: plata unei sume la data pensionarii si plata unei pensii viagere ulterior), motiv pentru care procentele urmatoare, adunate, nu duc la un rezultat de 100%. Astfel, posibilitatile de plata oferite de schemele de pensii de tip DC sunt:
- plata unei sume de bani la varsta pensionarii, fie integral, fie partial egala cu valoarea acumulata in cont, numita „lump sum” (52% dintre cazuri);
- plata unei pensii viagere fixe - „level annuity” (48% dintre cazuri);
- plata unei pensii viagere indexate - „indexed annuity” (38% dintre cazuri);
- plata unei pensii viagere legate de rezultatele unor investitii - „investment-linked annuity” (26% dintre cazuri);
- plata unor sume pe o perioada fixa de timp - procedura numita si „retrageri programate” sau „income drawdown” (18% dintre cazuri);
- 38% dintre fondurile de pensii ofera si posibilitatea acordarii unei pensii de urmas/supravietuitor.
Nivelul comisioanelor de administrare percepute. Dintre statele in care lansarea sistemului de pensii private a presupus costuri semnificative de marketing, in Romania functioneaza fondurile de pensii cu cel mai redus nivel al comisioanelor percepute de administratori (maxim 2,5% din contributii si 0,6% pe an din active). Spre comparatie:
- in Austria nivelul comisioanelor este de maxim 3,5% din contributii si 0,8% din active;
- in Belgia 5% din contributii, 0,1% din active, 2% din anuitati si 0,05% capital pentru riscuri suplimentare;
- in Bulgaria 5% din contributii si 1% din active;
- in Ungaria 4,5% din contributii si 0,8% din active;
- in Irlanda 5% din contributii si 1% din active;
- in Polonia 3,5% din contributii si 0,6% din active;
- in Spania 2% din active si 0,5 puncte procentuale din randament;
- in Marea Britanie 1,5% din active (1% dupa 10 ani de contributii).
Ca regula generala, cu cat sistemul de pensii private ofera mai multa libertate de alegere pentru participanti (intre fonduri, intre portofolii de investitii, etc.) si un nivel mai generos al garantiilor, cu atat comisioanele percepute sunt mai ridicate, pentru a acoperi aceste costuri de lansare si functionare a sistemelor respective.
„Studiul EFRP releva clar faptul ca pensiile private cu contributii definite si garantii reprezinta viitorul economisirii pentru pensie pe plan european. Din acest punct de vedere, Romania este deja aliniata la cele mai noi practici si tendinte globale in domeniu, avand un sistem de pensii private modern si adecvat”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului EFRP. Sistemul de pensii private din Romania, lansat in 2007-2008, este de asemenea de tip „contributii definite cu garantii”, fiind adaptat in concordanta cu experienta europeana.
EFRP (European Federation for Retirement Provision) este Federatia Europeana a Fondurilor de Pensii, grupand 26 de asociatii nationale de fonduri de pensii din marea majoritate a statelor de pe continentul european. EFRP reprezinta astfel interesele a 83 de milioane de cetateni europeni, care contribuie la fonduri de pensii private ce administreaza circa 3,5 trilioane de euro (2008). APAPR este membru activ, cu drepturi depline in cadrul EFRP, inca din anul 2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu