CLARIFICARE MASS-MEDIA CU PRIVIRE LA LEGEA PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE

CLARIFICARE MASS-MEDIA CU PRIVIRE LA
LEGEA PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE,
aflata acum in consultari cu partenerii de dialog social

In urma intrebarilor si a solicitarilor primite la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale din partea partenerilor sociali, atat in cadrul consultarilor directe cu partenerii de dialog social, dar si prin prisma modului in care aceste discutii au fost reflectate in mass-media, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale face urmatoarele precizari:

- Sistemul public de pensii se fundamenteaza pe criterii diferite fata de cel privat. El nu este bazat pe conturi individuale, ci pe principiul solidaritatii, si mai ales a solidaritatii intergenerationale. Practic, contributiile sociale pe care cei care desfasoara in prezent activitati profesionale le platesc la bugetul asigurarilor sociale de stat sunt folosite pentru a asigura pensiile celor care sunt déjà pensionari, urmand ca pensiile lor sa fie asigurate de copii si / sau nepotii lor.

- O trăsătură definitorie a oricărui sistem de pensii trebuie să fie caracterul său evolutiv, adaptat la schimbările din societate şi economie. Egalizarea vârstelor de pensionare ale bărbaţilor şi femeilor este necesară pentru asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, asa cum este prevazut in directivele europene. Pe de alta parte, prelungirea vieţii active, respectiv încurajarea persoanelor de a rămâne un timp mai îndelungat pe piaţa muncii, constituie principala soluţie pentru redresarea dezechilibrelor din sistemul public de pensii si a asigurarii sustenabilitatii financiare pe termen mediu si lung a acestuia. Nu in ultimul rand, aceste masuri se regasesc in conditionalitatile stabilite prin acordul de împrumut încheiat cu Banca Mondială, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Cresterea sperantei de viata la pensionare reprezinta unul dintre indicatorii principali avuti in vedere la stabilirea varstei de pensionare. Estimarile pentru anul 2010 arata ca speranta de viata la pensionare la barbati este de 14.7 ani, iar la femei de 22 ani (asa cum rezulta dintr-un studiu elaborat de Banca Mondiala cu privire la previziunile demografice ale populatiei Romaniei in perioada 2008-2075 – vezi anexe). Modalitatea de calcul pentru determinarea sperantei de viata la pensionare are la baza un algoritm diferit fata de cel pe care se bazeaza determinarea indicatorului speranta medie de viata, folosita de obicei in prognozele statistice (68 ani la barbati si 75 ani la femei in 2009). In calculul sperantei de viata la pensionare se cumuleaza toate persoanele care au ajuns la varsta pensionarii, iar in calculul sperantei medii de viata sunt incluse toate categoriile de varsta (astfel incat media este afectata de diversi factori: mortalitatea infantila, inca la cote destul de ridicate in Romania, si mortalitatea la orice alta varsta inaintea varstei de pensionare). Devine astfel evident ca in analizele cu privire la stabilirea varstei standard de pensionare, speranta medie de viata nu este un indicator relevant, ci calculul se face in baza indicatorului speranta de viata la pensionare.

- Un alt argument in sustinerea prelungirii vieţii active, respectiv încurajarea persoanelor de a rămâne un timp mai îndelungat pe piaţa muncii, este si prevederea din lege cu privire la majorarea punctajului lunar realizat pentru persoanele care desfasoara in continuare activitati profesionale, dupa indeplinirea varstei standard de pensionare. In legislatia in vigoare (Legea 19/2000), punctajul lunar suplimentar este de 0,3%, iar in proiectul noii legi, acesta creste la 0,5%. In ceea ce priveste cadrele didactice, abrogarea prevederii din Legea 128/1997 privind statutul cadrului didactic, referitoare la recalcularea suplimentara nu a facut altceva decat elimine redundanta, in contextul in care acest punctaj suplimentar este oricum prevazut atat in Legea 19/2000, cat si in proiectul de lege a pensiilor.

- In ceea ce priveste abordarea din mass-media ultimelor zile conform careia noua lege a pensiilor prevede perceperea CAS la dividende, tinem sa atentionam ca se face o grava eroare. Nu s-a pus si nici nu se pune problema, in nici un fel, de plata CAS la dividende. Este vorba despre obligativitatea oricarei persoane active de a se asigura in sistemul public de pensii. Pornind de la aceasta premiza, acele persoane au venituri EXCLUSIV din dividende si se incadreaza in plafonul de venit de minimum 4 salarii medii brute / an, sunt obligate sa depuna declaratia individuala de asigurare la Casa Nationala de Pensii si sa-si aleaga cuantumul la care doresc sa li se calculeze contributia lunara la CAS. Mai mult, prevederea gresit interpretata din proiectul de lege a pensiilor la care se face referire exista si in Legea 19/2000, Art. 5, Alin. 1, Pct. IV.

(Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale - Directia Politici Publice si Comunicare)