UE: Romania, in grupul statelor cu cele mai mari riscuri
pe termen lung din cauza „bombei cu ceas” a pensiilor de stat
pe termen lung din cauza „bombei cu ceas” a pensiilor de stat
Impactul imbatranirii populatiei asupra finantelor publice din statele UE va face ca efectele actualei crize financiare si economice sa para minuscule prin comparatie, arata un raport al Comisiei Europene
Romania se afla in grupul statelor cu cele mai mari riscuri pe termen lung din aceasta perspectiva, avand printre cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din intreaga comunitate europeana
In urmatorii 50 de ani, cheltuielile Romaniei cu pensiile in PIB vor creste de la 8,4% (2010) la 15,8% (2060), ducand Romania pe locul 5 in topul statelor UE27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile in PIB
In Romania, ca si in UE, reformarea sistemului public de pensii si dezvoltarea sistemului privat de pensii sunt doua solutii recomandate pentru a reduce povara fiscal-bugetara generata de imbatranirea populatiei, pe termen lung.
Sistemele publice de pensii din Europa sunt din ce in ce mai nesustenabile, iar costurile asociate imbatranirii populatiei vor deveni in urmatorii 50 de ani tot mai impovaratoare, arata Raportul de Sustenabilitate, editia 2009, publicat la finele saptamanii trecute de Comisia Europeana. Potrivit acestui studiu, impactul bugetar al imbatranirii populatiei va depasi de cateva ori costul total al actualei crize financiare si economice, facand efectele crizei de astazi sa para nesemnificative prin comparatie. Cheltuielile publice cu pensiile (de stat) vor creste in medie, la nivelul intregii Uniuni Europene, de la 10,2% din PIB (in 2010) la 12,5% (in 2060), pe fondul reducerii natalitatii, imbatranirii si reducerii populatiei.
In acest context general, Romania se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, ponderea in PIB a cheltuielilor cu pensiile de stat urmand aproape sa se dubleze pana in anul 2060, de la 8,4% in 2010 la 15,4%. Astfel, peste 50 de ani, Romania va fi pe locul 5 in cadrul UE in topul statelor cu cea mai mare pondere in PIB a cheltuielilor cu pensiile, fiind depasita doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia si Cipru. Raportul Comisiei Europene arata ca Romania are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sunt sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate (7,4 procente din 9,1 procente din PIB) vine din cresterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
„Romania trebuie sa-si reformeze sistemul de protectie sociala (in principal sistemul public de pensii si sistemul de sanatate) pentru a incetini aceasta crestere a cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei”, arata raportul citat. In 2060, populatia Romaniei va numara doar 16,9 milioane de locuitori (fata de 21,3% in 2010), dintre care doar 53,6% vor fi in varsta de munca (15-64 de ani), fata de 70% in 2010. Astfel, rata de dependenta a varstnicilor (numarul persoanelor peste 65 de ani / numarul persoanelor cu varsta intre 15-64 de ani) va creste de la 21,3% in 2010 la 54% in 2060. Toate aceste evolutii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii.
Practic, daca sistemul public de pensii este mentinut la parametrii actuali, Romania va ajunge in 50 de ani sa cheltuiasca jumatate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice. Pentru a preveni aceasta situatie, sunt recomandate reforme parametrice in sistemul public si dezvoltarea accelerata a sistemului de pensii private, situatie valabila si in alte state ale Uniunii, potrivit studiului citat. Acesta arata, de asemenea, ca modelul de pensii private aplicat in statele Europei Centrale si de Est contribuie decisiv la sustenabilitatea pe termen lung a bugetului public de pensii. Astfel, la orizontul anului 2060, statele cu cele mai mici cheltuieli cu pensiile publice in PIB vor fi Estonia, Letonia si Polonia, tari in care functioneaza acelasi sistem de pensii private ca si in Romania, creat si supravegheat de Banca Mondiala. De asemenea, tari ca Slovacia, Cehia, Bulgaria si Lituania, de asemenea cu sisteme similare de pensii private, vor avea cheltuieli cu pensiile in PIB mai mici decat media europeana (UE27), ca urmare a plusului de sustenabilitate adus in ecuatie de componenta privata, bazata pe fonduri de pensii.
In schimb, in top5 al statelor cu cele mai mari cheltuieli publice cu pensiile in PIB in 2060, sistemele de pensii private lipsesc sau sunt subdezvoltate. Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru si Romania nu au dezvoltat inca suficient componenta privata a sistemului de pensii, motiv pentru care povara fiscala a sistemelor publice de pensii va creste accelerat pe viitor. Romania, de exemplu, are cea mai redusa rata de contributie din Europa si din lume in sistemul sau de pensii private obligatorii (Pilonul II), adica 2%.
„Pentru Romania, raportul Comisiei Europene are 3 concluzii de maxima importanta. Prima este ca sistemul public de pensii este nesustenabil si trebuie reformat rapid si eficient, inclusiv prin dezvoltarea accelerata a pensiilor private, pentru ca altfel vom ajunge in scurta vreme sa cheltuim jumatate din bugetul tarii numai pe pensii, fata de un sfert in prezent. A doua concluzie este ca sistemul de pensii private care a fost introdus recent in Romania si care functioneaza de 10-15 ani in alte state din Europa Centrala si de Est are rezultate bune, merge eficient si reduce presiunea pe sistemul public de pensii, adica exact motivul pentru care a fost aplicat initial.
A treia concluzie si cea mai importanta este ca, daca vrem ca Romania sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvoltam mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi indeplinit prin 2 masuri simple: cresterea accelerata a contributiei virate in Pilonul II obligatoriu si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare in Pilonul III facultativ”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului publicat de Comisia Europeana.
Documente aditionale:
- Raportul original publicat de Comisia Europeana;
- Romania 2010: Probleme si solutii in sistemul de pensii;
- Comisie de experti: sistemul public de pensii din Romania este o bomba cu ceas;
- Banca Mondiala despre introducerea pensiilor private in Romania: o reforma dificila, dar de succes.
Sistemele publice de pensii din Europa sunt din ce in ce mai nesustenabile, iar costurile asociate imbatranirii populatiei vor deveni in urmatorii 50 de ani tot mai impovaratoare, arata Raportul de Sustenabilitate, editia 2009, publicat la finele saptamanii trecute de Comisia Europeana. Potrivit acestui studiu, impactul bugetar al imbatranirii populatiei va depasi de cateva ori costul total al actualei crize financiare si economice, facand efectele crizei de astazi sa para nesemnificative prin comparatie. Cheltuielile publice cu pensiile (de stat) vor creste in medie, la nivelul intregii Uniuni Europene, de la 10,2% din PIB (in 2010) la 12,5% (in 2060), pe fondul reducerii natalitatii, imbatranirii si reducerii populatiei.
In acest context general, Romania se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, ponderea in PIB a cheltuielilor cu pensiile de stat urmand aproape sa se dubleze pana in anul 2060, de la 8,4% in 2010 la 15,4%. Astfel, peste 50 de ani, Romania va fi pe locul 5 in cadrul UE in topul statelor cu cea mai mare pondere in PIB a cheltuielilor cu pensiile, fiind depasita doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia si Cipru. Raportul Comisiei Europene arata ca Romania are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sunt sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate (7,4 procente din 9,1 procente din PIB) vine din cresterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
„Romania trebuie sa-si reformeze sistemul de protectie sociala (in principal sistemul public de pensii si sistemul de sanatate) pentru a incetini aceasta crestere a cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei”, arata raportul citat. In 2060, populatia Romaniei va numara doar 16,9 milioane de locuitori (fata de 21,3% in 2010), dintre care doar 53,6% vor fi in varsta de munca (15-64 de ani), fata de 70% in 2010. Astfel, rata de dependenta a varstnicilor (numarul persoanelor peste 65 de ani / numarul persoanelor cu varsta intre 15-64 de ani) va creste de la 21,3% in 2010 la 54% in 2060. Toate aceste evolutii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii.
Practic, daca sistemul public de pensii este mentinut la parametrii actuali, Romania va ajunge in 50 de ani sa cheltuiasca jumatate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice. Pentru a preveni aceasta situatie, sunt recomandate reforme parametrice in sistemul public si dezvoltarea accelerata a sistemului de pensii private, situatie valabila si in alte state ale Uniunii, potrivit studiului citat. Acesta arata, de asemenea, ca modelul de pensii private aplicat in statele Europei Centrale si de Est contribuie decisiv la sustenabilitatea pe termen lung a bugetului public de pensii. Astfel, la orizontul anului 2060, statele cu cele mai mici cheltuieli cu pensiile publice in PIB vor fi Estonia, Letonia si Polonia, tari in care functioneaza acelasi sistem de pensii private ca si in Romania, creat si supravegheat de Banca Mondiala. De asemenea, tari ca Slovacia, Cehia, Bulgaria si Lituania, de asemenea cu sisteme similare de pensii private, vor avea cheltuieli cu pensiile in PIB mai mici decat media europeana (UE27), ca urmare a plusului de sustenabilitate adus in ecuatie de componenta privata, bazata pe fonduri de pensii.
In schimb, in top5 al statelor cu cele mai mari cheltuieli publice cu pensiile in PIB in 2060, sistemele de pensii private lipsesc sau sunt subdezvoltate. Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru si Romania nu au dezvoltat inca suficient componenta privata a sistemului de pensii, motiv pentru care povara fiscala a sistemelor publice de pensii va creste accelerat pe viitor. Romania, de exemplu, are cea mai redusa rata de contributie din Europa si din lume in sistemul sau de pensii private obligatorii (Pilonul II), adica 2%.
„Pentru Romania, raportul Comisiei Europene are 3 concluzii de maxima importanta. Prima este ca sistemul public de pensii este nesustenabil si trebuie reformat rapid si eficient, inclusiv prin dezvoltarea accelerata a pensiilor private, pentru ca altfel vom ajunge in scurta vreme sa cheltuim jumatate din bugetul tarii numai pe pensii, fata de un sfert in prezent. A doua concluzie este ca sistemul de pensii private care a fost introdus recent in Romania si care functioneaza de 10-15 ani in alte state din Europa Centrala si de Est are rezultate bune, merge eficient si reduce presiunea pe sistemul public de pensii, adica exact motivul pentru care a fost aplicat initial.
A treia concluzie si cea mai importanta este ca, daca vrem ca Romania sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvoltam mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi indeplinit prin 2 masuri simple: cresterea accelerata a contributiei virate in Pilonul II obligatoriu si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare in Pilonul III facultativ”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului publicat de Comisia Europeana.
Documente aditionale:
- Raportul original publicat de Comisia Europeana;
- Romania 2010: Probleme si solutii in sistemul de pensii;
- Comisie de experti: sistemul public de pensii din Romania este o bomba cu ceas;
- Banca Mondiala despre introducerea pensiilor private in Romania: o reforma dificila, dar de succes.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu