Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut joi, 7 octombrie a.c., o declaraţie de presă pe tema Legii pensiilor. Vă prezentăm textul declaraţiei:
„Pentru că este de maxim interes ce se întâmplă cu legea privind sistemul unitar de pensii, astăzi, am făcut analiza Legii şi a documentelor depuse la Preşedinţie, constatând următoarele: prin adresa nr.14447 din 6.10.2010, Legea este declarată constituţională prin Decizia 1237 a Curţii Constituţionale. Legea a venit la Preşedinţie semnată de preşedinţii ambelor Camere ale Parlamentului. Deci, din punct de vedere „legalitate” nu am nicio observaţie asupra Legii. Analizând Legea la art.53 alin.1, am constatat că se instituie vârsta standard de pensionare la femei şi bărbaţi la 65 de ani. Sunt un susţinător fără rezerve al egalităţii de şanse, dar şi al egalităţii de tratament în faţa legii pentru femei şi bărbaţi. Nu pot însă să nu analizez realităţile socioeconomice din România şi să constat că, totuşi, femeile au o situaţie mult mai grea decât bărbaţii. Plecând de la premisa că aici discutăm despre femei care au serviciu, trebuie să recunoaştem că realitatea socială din România ne arată că o femeie care are serviciu în sectorul privat sau în sectorul de stat mai are şi un serviciu acasă, fiind prima şi cea mai responsabilă de gestionarea treburilor casei, de creşterea copiilor. Deci, femeile fac o dublă muncă în România. Chiar Legea, la articolul 56 alin.4 şi la articolul 60, alin. 2, instituie diferenţă de tratament între femei şi bărbaţi - dacă ne referim spre exemplu la balerini şi balerine, vârsta de pensionare diferă între femei şi bărbaţi, sau dacă ne referim la militari, vârsta de pensionare diferă între femei şi bărbaţi.
În aceste condiţii, am hotărât să retrimit Parlamentului Legea pensiilor, considerând oportună modificarea articolului 53, alin. 1 al Legii, în sensul stabilirii vârstei standard de pensionare pentru femei la 63 de ani. Deci, propun Parlamentului să analizeze posibilitatea de a reduce vârsta de pensionare pentru femei de la 65 la 63 de ani. Aici mai este un argument: dacă priviţi la legea actuală, la legislaţia în vigoare, femeile se pensionează la 58 de ani, bărbaţii la 62 de ani. Prin legea care mi-a fost trimisă la promulgare, practic, la bărbaţi este o creştere a vârstei de pensionare de la 62 la 65 deci trei ani, iar la femei ar fi de 58 la 65 de ani, deci şapte ani, o creştere de şapte ani. Cred că toate acestea, plus argumentele pe care le-am adus mai înainte, îndreptăţesc o analiză de oportunitate a propunerii pe care o fac Parlamentului ca vâsta standard de pensionare pentru femei să fie de 63 de ani. În acest sens, am şi semnat adresa către preşedinţii celor două Camere şi sper să fie de acord cu o reexaminare rapidă a articolului 53, alin.1.
De la votul din Parlament şi până astăzi au fost numeroase dezbateri publice - unele, foarte serioase - asupra modului cum s-a votat în Parlament această Lege şi au fost şi abordări ridicole ale politicienilor. Mă refer aici, în mod deosebit, la liderul PSD şi la liderul PNL, care, nici mai mult, nici mai puţin, îmi cer să arbitrez în interiorul unei Camere a Parlamentului. Acest lucru nu este posibil. Preşedintele României nu se poate implica în activitatea internă a unei Camere a Parlamentului sau a Parlamentului în ansamblul său. Liderii Ponta şi Antonescu au posibilitatea să se adreseze Comisiei de disciplină a Parlamentului pentru a rezolva problemele de litigiu între grupurile parlamentare. Cred că cei care vorbesc despre dictatură, în mod deosebit cei doi lideri, nu înţeleg ce înseamnă să creezi precedentul ca Preşedintele să se implice în activitatea internă a Parlamentului. Asta ar fi dictatură şi îi rog să gândească cu seriozitate asupra a ceea ce-şi doresc.
Eu nu îmi doresc să interferez viaţa internă a Parlamentului şi, nu numai că nu îmi doresc, nu am nici dreptul, conform Constituţiei. Puterea legislativă este separată de puterea executivă din care face parte preşedintele României. De altfel, cei doi lideri sunt şi foarte contradictorii. Când le-am trimis pur şi simplu o adresă care viza urgenţe legislative ce făceau parte din angajamentele internaţionale ale României, ţipau pe la toate televiziunile că Preşedintele se amestecă în viaţa Parlamentului şi face Parlamentului program. Iar acum îmi cer, nici mai mult, nici mai puţin, să vin s-o fac pe chestorul Parlamentului, să vin să îi sancţionez, poate. Cred că esenţial este să ne păstrăm decenţa, indiferent care ne sunt interesele, iar din punct de vedere „interese”, trebuie să vă spun că acest incident interparlamentar mi-a arătat cât de jos pot coborî unii politicieni. Să negociezi pe bani alocaţi fiecărui parlamentar votul, în defavoarea celor pe care pretinzi pe urmă că îi susţii, este cea mai de jos abordare pe care o poate avea un parlamentar şi îi compătimesc pe cei care au vrut să-şi vândă voturile pentru bani, lăsându-i pe pensionari neapăraţi. De asemenea, dacă îmi este permis, aş mai face o remarcă legată de regulamentul Parlamentului, pe care îl cunosc - şi eu am fost opt ani parlamentar - participarea la vot este obligatorie. Aşa scrie în regulament, iar recomandarea mea către Ponta şi Antonescu nu este decât o simplă chemare la decenţă. Eu vă mulţumesc. Legea pleacă înapoi la Parlament, cu propunerea de modificare a vârstei de pensionare pentru femei de la 65 la 63 de ani. Vă mulţumesc.”
Departamentul de Comunicare Publică
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut joi, 7 octombrie a.c., o declaraţie de presă pe tema Legii pensiilor. Vă prezentăm textul declaraţiei:
„Pentru că este de maxim interes ce se întâmplă cu legea privind sistemul unitar de pensii, astăzi, am făcut analiza Legii şi a documentelor depuse la Preşedinţie, constatând următoarele: prin adresa nr.14447 din 6.10.2010, Legea este declarată constituţională prin Decizia 1237 a Curţii Constituţionale. Legea a venit la Preşedinţie semnată de preşedinţii ambelor Camere ale Parlamentului. Deci, din punct de vedere „legalitate” nu am nicio observaţie asupra Legii. Analizând Legea la art.53 alin.1, am constatat că se instituie vârsta standard de pensionare la femei şi bărbaţi la 65 de ani. Sunt un susţinător fără rezerve al egalităţii de şanse, dar şi al egalităţii de tratament în faţa legii pentru femei şi bărbaţi. Nu pot însă să nu analizez realităţile socioeconomice din România şi să constat că, totuşi, femeile au o situaţie mult mai grea decât bărbaţii. Plecând de la premisa că aici discutăm despre femei care au serviciu, trebuie să recunoaştem că realitatea socială din România ne arată că o femeie care are serviciu în sectorul privat sau în sectorul de stat mai are şi un serviciu acasă, fiind prima şi cea mai responsabilă de gestionarea treburilor casei, de creşterea copiilor. Deci, femeile fac o dublă muncă în România. Chiar Legea, la articolul 56 alin.4 şi la articolul 60, alin. 2, instituie diferenţă de tratament între femei şi bărbaţi - dacă ne referim spre exemplu la balerini şi balerine, vârsta de pensionare diferă între femei şi bărbaţi, sau dacă ne referim la militari, vârsta de pensionare diferă între femei şi bărbaţi.
În aceste condiţii, am hotărât să retrimit Parlamentului Legea pensiilor, considerând oportună modificarea articolului 53, alin. 1 al Legii, în sensul stabilirii vârstei standard de pensionare pentru femei la 63 de ani. Deci, propun Parlamentului să analizeze posibilitatea de a reduce vârsta de pensionare pentru femei de la 65 la 63 de ani. Aici mai este un argument: dacă priviţi la legea actuală, la legislaţia în vigoare, femeile se pensionează la 58 de ani, bărbaţii la 62 de ani. Prin legea care mi-a fost trimisă la promulgare, practic, la bărbaţi este o creştere a vârstei de pensionare de la 62 la 65 deci trei ani, iar la femei ar fi de 58 la 65 de ani, deci şapte ani, o creştere de şapte ani. Cred că toate acestea, plus argumentele pe care le-am adus mai înainte, îndreptăţesc o analiză de oportunitate a propunerii pe care o fac Parlamentului ca vâsta standard de pensionare pentru femei să fie de 63 de ani. În acest sens, am şi semnat adresa către preşedinţii celor două Camere şi sper să fie de acord cu o reexaminare rapidă a articolului 53, alin.1.
De la votul din Parlament şi până astăzi au fost numeroase dezbateri publice - unele, foarte serioase - asupra modului cum s-a votat în Parlament această Lege şi au fost şi abordări ridicole ale politicienilor. Mă refer aici, în mod deosebit, la liderul PSD şi la liderul PNL, care, nici mai mult, nici mai puţin, îmi cer să arbitrez în interiorul unei Camere a Parlamentului. Acest lucru nu este posibil. Preşedintele României nu se poate implica în activitatea internă a unei Camere a Parlamentului sau a Parlamentului în ansamblul său. Liderii Ponta şi Antonescu au posibilitatea să se adreseze Comisiei de disciplină a Parlamentului pentru a rezolva problemele de litigiu între grupurile parlamentare. Cred că cei care vorbesc despre dictatură, în mod deosebit cei doi lideri, nu înţeleg ce înseamnă să creezi precedentul ca Preşedintele să se implice în activitatea internă a Parlamentului. Asta ar fi dictatură şi îi rog să gândească cu seriozitate asupra a ceea ce-şi doresc.
Eu nu îmi doresc să interferez viaţa internă a Parlamentului şi, nu numai că nu îmi doresc, nu am nici dreptul, conform Constituţiei. Puterea legislativă este separată de puterea executivă din care face parte preşedintele României. De altfel, cei doi lideri sunt şi foarte contradictorii. Când le-am trimis pur şi simplu o adresă care viza urgenţe legislative ce făceau parte din angajamentele internaţionale ale României, ţipau pe la toate televiziunile că Preşedintele se amestecă în viaţa Parlamentului şi face Parlamentului program. Iar acum îmi cer, nici mai mult, nici mai puţin, să vin s-o fac pe chestorul Parlamentului, să vin să îi sancţionez, poate. Cred că esenţial este să ne păstrăm decenţa, indiferent care ne sunt interesele, iar din punct de vedere „interese”, trebuie să vă spun că acest incident interparlamentar mi-a arătat cât de jos pot coborî unii politicieni. Să negociezi pe bani alocaţi fiecărui parlamentar votul, în defavoarea celor pe care pretinzi pe urmă că îi susţii, este cea mai de jos abordare pe care o poate avea un parlamentar şi îi compătimesc pe cei care au vrut să-şi vândă voturile pentru bani, lăsându-i pe pensionari neapăraţi. De asemenea, dacă îmi este permis, aş mai face o remarcă legată de regulamentul Parlamentului, pe care îl cunosc - şi eu am fost opt ani parlamentar - participarea la vot este obligatorie. Aşa scrie în regulament, iar recomandarea mea către Ponta şi Antonescu nu este decât o simplă chemare la decenţă. Eu vă mulţumesc. Legea pleacă înapoi la Parlament, cu propunerea de modificare a vârstei de pensionare pentru femei de la 65 la 63 de ani. Vă mulţumesc.”
Departamentul de Comunicare Publică
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu