Magistraţii şi aviatorii primesc la bătrâneţe cei mai mulţi bani dintre toţi beneficiarii sistemului de pensii speciale, cu câte o pensie maximă ce trece de 31.000 de lei. Guvernul pregăteşte o echivalare şi a acestor venituri.
Cea mai mare pensie specială se ridică la o valoare de aproape 33.000 de lei lunar şi revine unui magistrat, care ocupă astfel locul întâi în topul bugetarilor de lux, realizat pe baza datelor transmise de ministerele cu legi speciale de pensionare. Pe locul doi, la mică distanţă, se află pensia maximă din domeniul aviatic, de aproape 32.000 de lei.
Dacă magistraţii şi aviatorii ocupă primele două locuri în topul celor mai mari pensii, locul trei revine totuşi sistemului public de pensii, cu o valoare maximă de aproape 23.000 de lei, potrivit datelor de la Casa Naţională de Pensii. Următoarele poziţii sunt ocupate de diplomaţi, cu un maxim de peste 12.300 de lei lunar, de poliţişti, aproape 11.500 de lei, de funcţionarii publici parlamentari, cu peste 7.800 de lei, apoi de personalul de specialitate din instanţe, cu peste 7.300 de lei, şi de parlamentari, cu aproape 5.800 de lei.
Iar pe ultimele locuri în topul celor mai mari pensii se află Ministerul Apărării (MAp), unde peste 200 de persoane primesc o pensie de peste 5.000 de lei, SPP, cu o „maximă“ de aproape 4.800 de lei, şi SRI, cu un venit aproape de 4.700 de lei.
Într-un alt clasament, al pensiilor medii din sistemele care au legi speciale de calcul, primul loc este ocupat de personalul aeronautic civil navigant, care se laudă cu o medie de peste 9.200 de lei, de aproape 14 ori mai mare decât cea mai mică dintre pensiile medii, cea din sistemul clasic de pensii, care nu trece de 700 de lei lunar. În schimb, pensia medie în cazul procurorilor şi al judecătorilor este de peste 7.400 de lei. Cele două categorii se află la o distanţă considerabilă de locul trei, ocupat de diplomaţi, care se bucură de o medie de peste 3.700 de lei lunar.
Parlamentarii ocupă locul patru, cu o pensie medie de peste 3.500 de lei, urmaţi de personalul de specialitate din instanţe, unde pensia medie trece de 2.500 de lei, foarte apropiată de cea obţinută de următorii în top, funcţionarii publici parlamentari. Pe locul şapte se află angajaţii SPP, unde pensia medie este de peste 2.300 de lei, urmaţi de cei din SRI, cu o medie de peste 2.200 de lei. Pe ultimele două locuri în topul sistemelor speciale se plasează poliţiştii şi militarii, cu pensii de serviciu medii de aproape 1.700, respectiv 1.500 de lei lunar.
Bugetarii de lux primesc astfel de pensii de sute de milioane în virtutea unor legi speciale care au fost aprobate de Parlament în ultimii ani, după apariţia Legii-cadru a pensiilor, din 2000. În principal, ei sunt împărţiţi în două categorii. Pe de o parte sunt cei care cotizează ca toţi salariaţii din România la fondul public de pensii, dar primesc la bătrâneţe o pensie de serviciu, de până la 80% din media veniturilor din ultimele 12 luni de activitate. Aici intră diplomaţii, aviatorii, parlamentarii şi funcţionarii publici parlamentari, magistraţii şi personalul de specialitate din instanţe. Pe de altă parte sunt cei din cadrul armatei, poliţiei şi al serviciilor speciale, care intră pe prevederile Legii pensiilor militare, ce prevede o vârstă de pensionare de 55 de ani, excepţie făcând poliţiştii cărora li se aplică şi legea proprie de pensionare, de altfel asemănătoare. Legea pensiilor militare prevede o pensie de serviciu cu o valoare de 60-64%, ce poate ajunge şi la 100%, din salariul/ solda brută din ultima lună de activitate, în funcţie de condiţiile de muncă şi de vechime.
Însă, potrivit lui Mihai Şeitan, consilier al premierului Emil Boc pe probleme de asigurări sociale, fost şef la Casa Naţională de Pensii, aceste categorii speciale au o contribuţie mai mică decât restul angajaţilor din ţară. Ei plătesc doar 5% la bugetul de stat, în timp ce un angajat clasic cotizează acum cu 10,5% din salariu, la care se adaugă şi contribuţia de 20,8% a angajatorului. În plus, pentru „speciali“, angajatorii nu contribuie deloc la buget. Mai mult, pensiile speciale au parte de indexări cu rata inflaţiei sau alte majorări aferente funcţiei ocupate înainte de pensionare, pentru a putea păstra puterea de cumpărare a beneficiarilor, spre deosebire de pensiile din sistemul public, care rămân la mâna politicienilor.
Sume uriaşe de la buget
În ceea ce priveşte bugetele alocate de la bugetul de stat pentru plata pensiilor speciale, adică acele sume care vin în plus de la bugetul mare pentru aceste categorii speciale, doar MAp şi Ministerul de Interne ne-au furnizat cifre, care se ridică la peste 1,2, respectiv peste 1,8 miliarde de lei numai în 2009. Serviciul de Informaţii Externe a refuzat să dea orice fel de informaţii, nici măcar cele legate de nivelurile pensiilor, pe motiv că reprezintă informaţii clasificate.
Într-un alt clasament, al pensiilor medii din sistemele care au legi speciale de calcul, primul loc este ocupat de personalul aeronautic civil navigant, care se laudă cu o medie de peste 9.200 de lei, de aproape 14 ori mai mare decât cea mai mică dintre pensiile medii, cea din sistemul clasic de pensii, care nu trece de 700 de lei lunar. În schimb, pensia medie în cazul procurorilor şi al judecătorilor este de peste 7.400 de lei. Cele două categorii se află la o distanţă considerabilă de locul trei, ocupat de diplomaţi, care se bucură de o medie de peste 3.700 de lei lunar.
Parlamentarii ocupă locul patru, cu o pensie medie de peste 3.500 de lei, urmaţi de personalul de specialitate din instanţe, unde pensia medie trece de 2.500 de lei, foarte apropiată de cea obţinută de următorii în top, funcţionarii publici parlamentari. Pe locul şapte se află angajaţii SPP, unde pensia medie este de peste 2.300 de lei, urmaţi de cei din SRI, cu o medie de peste 2.200 de lei. Pe ultimele două locuri în topul sistemelor speciale se plasează poliţiştii şi militarii, cu pensii de serviciu medii de aproape 1.700, respectiv 1.500 de lei lunar.
Bugetarii de lux primesc astfel de pensii de sute de milioane în virtutea unor legi speciale care au fost aprobate de Parlament în ultimii ani, după apariţia Legii-cadru a pensiilor, din 2000. În principal, ei sunt împărţiţi în două categorii. Pe de o parte sunt cei care cotizează ca toţi salariaţii din România la fondul public de pensii, dar primesc la bătrâneţe o pensie de serviciu, de până la 80% din media veniturilor din ultimele 12 luni de activitate. Aici intră diplomaţii, aviatorii, parlamentarii şi funcţionarii publici parlamentari, magistraţii şi personalul de specialitate din instanţe. Pe de altă parte sunt cei din cadrul armatei, poliţiei şi al serviciilor speciale, care intră pe prevederile Legii pensiilor militare, ce prevede o vârstă de pensionare de 55 de ani, excepţie făcând poliţiştii cărora li se aplică şi legea proprie de pensionare, de altfel asemănătoare. Legea pensiilor militare prevede o pensie de serviciu cu o valoare de 60-64%, ce poate ajunge şi la 100%, din salariul/ solda brută din ultima lună de activitate, în funcţie de condiţiile de muncă şi de vechime.
Însă, potrivit lui Mihai Şeitan, consilier al premierului Emil Boc pe probleme de asigurări sociale, fost şef la Casa Naţională de Pensii, aceste categorii speciale au o contribuţie mai mică decât restul angajaţilor din ţară. Ei plătesc doar 5% la bugetul de stat, în timp ce un angajat clasic cotizează acum cu 10,5% din salariu, la care se adaugă şi contribuţia de 20,8% a angajatorului. În plus, pentru „speciali“, angajatorii nu contribuie deloc la buget. Mai mult, pensiile speciale au parte de indexări cu rata inflaţiei sau alte majorări aferente funcţiei ocupate înainte de pensionare, pentru a putea păstra puterea de cumpărare a beneficiarilor, spre deosebire de pensiile din sistemul public, care rămân la mâna politicienilor.
Sume uriaşe de la buget
În ceea ce priveşte bugetele alocate de la bugetul de stat pentru plata pensiilor speciale, adică acele sume care vin în plus de la bugetul mare pentru aceste categorii speciale, doar MAp şi Ministerul de Interne ne-au furnizat cifre, care se ridică la peste 1,2, respectiv peste 1,8 miliarde de lei numai în 2009. Serviciul de Informaţii Externe a refuzat să dea orice fel de informaţii, nici măcar cele legate de nivelurile pensiilor, pe motiv că reprezintă informaţii clasificate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu