Pensiile private facultative sunt cel mai eficient beneficiu extra-salarial pentru companii

Pensiile private facultative reprezinta, de la 1 ianuarie 2011, cel mai atractiv beneficiu extra-salarial care poate fi acordat de companii angajatilor lor, avand cel mai favorabil regim fiscal. Potrivit legislatiei in vigoare, contributiile platite de companii in beneficiul salariatilor lor la fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) sunt deductibile, in limita a 400 de euro pe an (circa 142 de lei pe luna), de la urmatoarele obligatii fiscale:

- impozitul pe venit (16% la angajat);

- impozitul pe profit (16% la companie);

- contributiile de asigurarile sociale de stat (10,5% la angajat si 20,8% la angajator);

- contributia de accidente de munca si boli profesionale (0,15%-0,85% la angajator).

Comparativ cu oferirea unei prime (bonus in „cash”) sau a unei majorari salariale, o contributie platita de companie la un fond de pensii facultative (in beneficiul unui salariat) este cu 5% mai eficienta din punct de vedere al obligatiilor suplimentare de plata ale companiei (contributii in sarcina angajatorului). Ca urmare, oferirea unui beneficiu sub forma unei pensii facultative, comparativ cu oferirea unui bonus sau unei majorari salariale, reduce cu 1,1% cheltuielile totale de personal si poate creste profitul companiei cu 4%-5%. In acelasi timp, salariatul castiga la venitul sau net 2,3% (salariu net + beneficiu) daca accepta o pensie facultativa in locul unui bonus in cash. Pentru mai multe detalii, consultati modelul furnizat in attach. Datele arata o imbunatatire semnificativa a finantelor companiei care acorda pensii facultative salariatilor sai dupa 1 ianuarie 2011, cand deductibilitatea fiscala s-a extins de la impozitul pe venit/profit si catre unele contributii sociale.

Potrivit celor mai recente statistici, la finalul anului 2010 un numar de 221.600 de romani contribuiau pentru o pensie mai buna in sistemul pensiilor private facultative (Pilonul III). In 55% dintre cazuri, contributia este suportata exclusiv de angajator, care ofera pensia facultativa ca parte a pachetului de beneficii salariale. In 33% dintre cazuri, participantii individuali isi suporta singuri contributia, iar in 12% dintre cazuri contributia este mixta (angajator + angajat). Deducerea fiscala se acorda in aceeasi masura (400 de euro pe an) atat pentru companie, cat si pentru angajat, astfel ca in situatia contributiei mixte se ajunge la o deductibilitate cumulata de 800 de euro pe an, de la impozit si contributiile descrise anterior.

„Deductibilitatea fiscala este un avantaj decisiv de partea pensiilor facultative intrucat, de acum incolo, angajatorii vor dori nu doar sa diversifice pachetele de remunerare si beneficii, ci sa faca acest lucru folosind cel mai favorabil instrument, cu cel mai „prietenos” tratament fiscal. Pe langa un regim fiscal foarte atractiv, pensiile facultative sunt un beneficiu eficient si in vederea motivarii, stimularii si retentiei fortei de munca, intrucat creaza o relatie de incredere pe termen lung intre companie si salariat, fiind vorba practic de un contract de pensie, adica o legatura de durata. Estimam ca extinderea deductibilitatii fiscale de la 1 ianuarie va majora interesul companiilor pentru a oferi beneficii salariatilor sub forma unei contributii la un fond de pensii facultative, mai ales odata cu asteptata revenire a economiei si pietei muncii din a doua jumatate a acestui an. Chiar si in prezent, in 2 cazuri din 3 compania este cea care a avut initiativa si suporta contributiile la fondurile de pensii facultative, in beneficiul salariatilor sai.”, a declarat Crinu Andanut, presedintele APAPR, pe marginea acestor informatii.

Piata pensiilor facultative, lansata in anul 2007, se compune astazi din 13 fonduri de pensii, cu toate profilurile de risc disponibile (3 cu risc redus, 8 cu risc moderat, 2 cu risc ridicat), care administreaza active nete de 328 mil. RON (76,5 mil. EUR) in beneficiul celor 221.600 de participanti. Anul trecut, un numar de 34.428 de romani au intrat in sistem, incepand sa economiseasca pentru o pensie facultativa, cu doar 5% mai putini decat in 2009. In 2010, fondurile de pensii private facultative au inregistrat un randament mediu (la nivelul intregii piete) de 11,5%, diferit intre fonduri in functie de profilul de risc asumat si de strategia de investitii a fondurilor de pensii.

Mai multe detalii despre pensiile facultative puteti afla de pe site-ul www.apapr.ro sau din cel mai recent buletin informativ lunar publicat de CSSPP: http://www.csspp.ro/uploads/files/110118-buletin-decembrie-2010_qugi.pdf .

Nota metodologica: Pentru realizarea simularii anexate, am folosit date cat mai aproape de media pe economie. Am luat in considerare o companie cu 100 de salariati, in care salariul mediu este de 2.000 RON brut, costurile de personal reprezinta 33% din cheltuielile totale ale companiei, iar rata bruta de profit este de circa 7%. Am comparat 3 scenarii, pentru a evidentia efectele asupra costurilor de personal ale oferirii unui beneficiu in valoare de 400 EUR/an (142 lei/luna) sub forma:

1) unei majorari salariale sau prime in „cash”;

2) unei pensii facultative oferite de companie conform regimului vechi de deductibilitate (inainte de 1 ianuarie 2011);

3) unei pensii facultative oferite de companie conform regimului actual de deductibilitate (de la 1 ianuarie 2011).

FORECAST APAPR: Evenimente si estimari pentru piata romaneasca de pensii private in 2011

Evenimente importante pentru piata de pensii private in 2011:
Pilonul II (fonduri de pensii private obligatorii):

 integrarea in fondurile de pensii private obligatorii a bugetarilor din structurile militarizate, ca urmare a prevederilor Legii privind sistemul unitar de pensii publice. Circa 150.000-200.000 de noi participanti ar putea astfel adera la fondurile de pensii, deocamdata administratorii fondurilor de pensii nu cunosc detaliile tehnice si operationale prin care Casa Nationala de Pensii Publice (fosta CNPAS) va integra acesti salariati ai statului in sistemul public de pensii, apoi (in functie de criteriul de eligibilitate dat de varsta) si in sistemul privat de pensii;
 majorarea contributiei virate in sistem (incepand din luna martie) de la 2,5% la 3% din castigul brut lunar al participantilor. Desi aceasta majorare este necesara si binevenita, ea lasa in continuare sistemul in urma calendarului initial de contributii stabilit prin legea de infiintare a Pilonului II. In 2009, 2010 si 2011, contributia este deci mai mica cu jumatate de punct procentual decat era programat initial, ceea ce inseamna o pierdere cumulata de circa 250-300 de milioane de euro pentru cei peste 5 milioane de participanti la sistem;

excluderea „costului bugetar” al Pilonului II din calculul deficitului si datoriei publice: la finalul anului 2010, liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord de principiu potrivit caruia costurile de reformare a sistemelor publice din UE, prin introducerea de sisteme de pensii private obligatorii (de tip Pilon II, ca in Romania), vor fi luate in calcul la evaluarea deficitului bugetar si datoriei publice, oferind spatiu fiscal pentru aceasta reforma si transmitand astfel un mesaj politic puternic statelor nationale, de incurajare a acestor reforme. In cadrul acestui nou mecanism, evaluarea deficitelor bugetare nationale va fi facuta de la caz la caz, iar detaliile tehnice (referitoare la contabilitatea bugetara nationala) vor fi stabilite de UE si implementate de statele nationale in cursul anului 2011, incepand cu luna aprilie;

UE ar putea introduce sanctiuni pentru statele care isi afecteaza reformele sistemelor de pensii: in urma deciziei Ungariei de a nationaliza efectiv fondurile de pensii private obligatorii, Uniunea Europeana ar putea decide, in premiera absoluta, sa introduca sanctiuni pentru statele membre care decid sa isi afecteze in acest fel sistemele de pensii private. Primele discutii oficiale au avut loc deja in cadrul ECOFIN (Consiliul ministrilor de finante din statele UE), la finele anului 2010;


Pilonul III (fonduri de pensii private facultative):


 extinderea de la 1 ianuarie a deductibilitatii fiscale si asupra CAS (contributiilor de asigurari sociale de stat) si a contributiei pentru boli profesionale si accidente de munca. Practic, deductibilitatea fiscala pentru contributiile virate la fondurile de pensii private facultative ramane de 400 de euro pe an pentru angajat si pentru angajator (800 de euro pe an in caz de contributie mixta), insa aplicarea deducerii se va face nu doar de la impozitul pe venit (ca pana acum), ci si de la aceste contributii sociale. Pensiile facultative devin astfel, pentru angajatori, beneficiul extra-salarial cu cel mai atractiv regim de deductibilitate fiscala;

Pentru ambele componente (Pilonul II si Pilonul III):


legea privind Fondul de Garantare si legea de plata a pensiilor private ar putea fi adoptate in cursul acestui an, in functie de evolutiile din circuitul legislativ. In prezent, legea privind Fondul de Garantare a fost adoptata de Guvern si inaintata Senatului, in calitate de prima camera sesizata, iar legea privind plata pensiilor private se afla inca in dezbatere publica, fiind lansata in stadiu de proiect de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.


Estimari pentru principalii indicatori la final de 2011:

Pilonul II:
 5,5 milioane de participanti (fata de 5,19 milioane la final de 2010, adica +6%);
 active nete de 6,5 miliarde de lei (fata de 4,33 miliarde de lei, adica +50%);

Pilonul III:
 255.000 de participanti (fata de 221.600 la final de 2010, adica +15%);
 active nete de 460 de milioane de lei (fata de 328 milioane de lei, adica +40%);

Fondurile de pensii private obligatorii, randament mediu de 15,1% in 2010. Activele nete au ajuns la 1 miliard EUR

Fondurile de pensii private au inregistrat si in anul 2010 randamente investitionale remarcabile, reusind performante mult superioare inflatiei si nivelului dobanzilor bancare, in pofida mediului economic si financiar nefavorabil si a recesiunii prelungite.

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au inregistrat in cursul anului 2010 un randament mediu de 15,1%, activele nete administrate de cele 9 fonduri ajungand la 4,3 miliarde de lei (un miliard de euro). Numarul total al participantilor la fondurile de pensii de Pilon II a ajuns la 5,19 milioane, acestia fiind cu circa 275.000 mai multi (+5,6%) fata de inceputul anului 2010.

Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au inregistrat in aceeasi perioada un randament mediu de 11,5%. Activele nete administrate de cele 13 fonduri de pe aceasta piata reprezinta 326 de milioane de lei (76 de milioane de euro). Numarul total al clientilor fondurilor de pensii facultative a ajuns la 220.000, cu circa 33.000 mai multi (+17%) fata de inceputul anului 2010.

De la infiintare si pana in prezent, fondurile de pensii de Pilon II (lansate in luna mai 2008) au inregistrat un randament mediu anualizat de 15,2%, in timp ce fondurile de Pilon III (lansare in luna mai 2007) au obtinut un randament mediu anualizat de 8,9%. Toate aceste date sunt rezultate ale calculelor APAPR pe baza datelor publicate de administratorii fondurilor de pensii private si de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Pentru comparatie, nivelul estimat al inflatiei pentru anul 2010 este de aproximativ 8%, in timp ce dobanzile medii bancare cu care au fost remunerate depozitele in lei ale populatiei in cursul anului trecut au fost de aproximativ 7,7%. De asemenea, titlurile de stat vandute pe piata primara au oferit un randament mediu usor peste 7%, in timp ce actiunile cotate la Bursa de Valori de la Bucuresti au oferit investitorilor o performanta de 14,6% (pentru indicele general BET-C), respectiv 12,3% (pentru indicele BET al celor mai lichide actiuni). In cursul anului 2010, SIF-urile (masurate de indicele BET-FI) au furnizat investitorilor un randament negativ de -8%.

„Performantele investitionale ale fondurilor de pensii private marcheaza finalul inca unui an de succes pentru aceasta industrie, in pofida conditiilor mai mult decat dificile din economie si de pe pietele financiare locale si internationale. Randamente medii anuale de doua cifre sunt rezultate respectabile oriunde in lume, cu atat mai mult cu cat au fost obtinute in conditii de risc foarte redus, caracteristica esentiala a fondurilor de pensii. In cursul anului 2010, fondurile de pensii private au castigat la capitolul stabilitate si profitabilitate, iar principalii beneficiari sunt cei peste 5,3 milioane de participanti. Desi exprimate deocamdata pe termen scurt, aceste rezultate pozitive sunt de fapt treptele pe care industria de pensii private isi construieste perspectivele pe termen lung”, a declarat cu aceasta ocazie domnul Crinu Andanut, presedintele APAPR.

Nota metodologica

Cum calculeaza APAPR randamentul mediu al fondurilor de pensii?

Pe baza datelor oficiale privind valoarea unitatilor de fond la sfarsitul lunii, APAPR calculeaza valoarea medie ponderata a unitatii de fond la nivelul tuturor fondurilor de pensii, separat pe Pilonul II si Pilonul III. In calcul, fiecare unitate de fond are o pondere egala cu cota de piata dupa activul net al fiecarui fond de pensii, la sfarsitul lunii respective. Randamentul fondurilor de pensii este exprimat ca randament nominal mediu ponderat la nivelul fiecarei piete (Pilonul II si Pilonul III, separat).

Randamentul fondurilor de pensii , asa cum este calculat de APAPR, reprezinta cel mai relevant indicator pentru a fi comparat (la nivel pur informativ, orientativ) cu alti indicatori din economie, cum ar fi rata inflatiei sau rata medie a dobanzilor cu care sunt remunerate depozitele bancare in lei ale populatiei.

Informatiile legate de randamentul fondurilor de pensii sunt cu atat mai relevante cu cat perioada de timp analizata este mai indelungata. De exemplu, datele privind randamentul mediu intr-un semestru sau intr-un an sunt prezentate mai degraba cu titlu informativ. Cel mai relevant indicator este randamentul mediu anualizat de la lansare si pana in prezent, care indica performanta medie anuala a tuturor fondurilor de pensii de un anumit tip (Pilonul II sau Pilonul III), in istoric complet.

Cum calculeaza CSSPP rentabilitatea medie a fondurilor de pensii?

Pe baza acelorasi date statistice privind evolutia valorii unitatilor de fond, dar pe o perioada fixa (intotdeauna, ultimele 24 de luni), CSSPP calculeaza rentabilitatea medie a tuturor fondurilor de pensii private, separat pe Pilonul II si Pilonul III si separat pe profile de risc ale fondurilor. Formula de calcul a rentabilitatii este diferita de formula de calcul a randamentului; in plus, rentabilitatea medie calculata si publicata de CSSPP se refera intotdeauna la ultimele 24 de luni, rezultatul fiind anualizat. Legislatia specifica (Pilonul II si Pilonul III) impune formule diferite de calcul pentru rentabilitatea medie.

Rentabilitatea fondurilor de pensii, asa cum este calculata de CSSPP, reprezinta cel mai relevant indicator pentru a compara performantele investitionale ale fondurilor de pensii intre ele, pe perioada ultimelor 24 de luni.

O.U.G. nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 117 din 23 decembrie 2010
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 891 din 30 decembrie 2010

ART. XVIII
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"f) declaraţie nominală de asigurare - declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat;".

2. La articolul 6 alineatul (1), punctul I, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:
"d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil."

3. La articolul 6 alineatul (1), punctul VI se abrogă.

4. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi II, denumite în continuare angajatori, instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. III, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V sunt obligate să întocmească şi să depună declaraţia nominală de asigurare.
(2) În situaţia în care se constată erori în cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, şi/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare şi punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să întocmească şi să depună o declaraţie nominală de asigurare rectificativă.
(3) Termenele şi modalităţile de depunere a declaraţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt prevăzute în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare."

5. La articolul 11, alineatele (5), (6) şi (7) se abrogă.

6. La articolul 27 alineatul (1), literele c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) şi pct. II, asimilate angajatorului în condiţiile prezentei legi;
................................................................
e) persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2)."

7. La articolul 27, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Cotele de contribuţii de asigurări sociale, respectiv cota contribuţiei individuale de asigurări sociale şi cota contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator, sunt prevăzute în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Cotele de contribuţii de asigurări sociale pot fi modificate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat."

8. La articolul 31, alineatul (9) se abrogă.

9. La articolul 32, alineatul (6) se abrogă.

10. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 33. - Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor este prevăzută în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare."

11. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 34. - Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator este prevăzută în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare."

12. La articolul 35, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 35. - (1) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri este prevăzută în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare."

13. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 37. - (1) Nu se datorează contribuţie de asigurări sociale asupra sumelor expres exceptate, prevăzute în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Sumele asupra cărora nu se datorează contribuţia de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea prestaţiilor din sistemul public de pensii."

14. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 39. - (1) Contribuţia individuală de asigurări sociale prevăzută de lege se virează lunar de către angajator, la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care acesta este luat în evidenţă ca plătitor de impozite şi taxe, împreună cu contribuţia de asigurări sociale pe care acesta o datorează în calitate de contribuabil bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia individuală de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP şi de casele de pensii sectoriale fondurilor de pensii administrate privat.
(3) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care plătitorii au depus declaraţia nominală de asigurare, CNPP şi casele de pensii sectoriale transmit fiecărui administrator lista nominală de virare a sumelor către fondul de pensii pe care acesta îl administrează.
(4) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care angajatorul a depus declaraţia nominală de asigurare, CNPP şi casele de pensii sectoriale virează către fiecare fond de pensii administrat privat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând contribuţiile individuale datorate acestor fonduri."

15. Articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 40. - (1) În cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2), termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
(2) Pentru ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este prevăzut în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare."

16. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 42. - Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2), activitatea de colectare a contribuţiilor se realizează de CNPP, prin casele teritoriale de pensii, şi de casele de pensii sectoriale, după caz."

17. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 44. - (1) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2), neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenul prevăzut la art. 40 alin. (1) generează plata unor dobânzi şi penalităţi de întârziere calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, inclusiv.
(2) Cota dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, prevăzute la alin. (1), se stabileşte potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare.
(3) Sumele reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat şi se calculează fără zecimale, prin rotunjire la leu.
(4) Calculul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
(5) Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la neplata contribuţiei de asigurări sociale, se completează cu prevederile legale privind executarea creanţelor bugetare."

18. La articolul 48, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 48. - (1) În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator şi asigurat sau, după caz, s-a datorat şi plătit de către asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2)."

19. La articolul 98, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I lit. d), la determinarea punctajului lunar se utilizează suma obţinută în urma aplicării asupra venitului care a constituit bază de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, a raportului dintre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locuri de muncă în condiţii normale."

20. La articolul 129 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"c) casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2), respectiv al unui membru de familie al acestuia."

21. Articolul 175 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 175. - (1) Evidenţa nominală a persoanelor asigurate din luna de raportare se realizează prin declaraţia prevăzută la art. 296^19 alin. (1).
(2) Modelul declaraţiei individuale de asigurare, al contractului de asigurare socială, precum şi modelele celorlalte documente necesare în vederea evidenţei drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege se stabilesc de CNPP, se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

Bucureşti, 23 decembrie 2010.
Nr. 117.