Azi, un articol interesant in Capital. Spicuim din el:
"Instituţiile internaţionale avertizează că sistemul de pensii se va prăbuşi
Autor: Diana Zaharia
Autor: Diana Zaharia
Publicat: 25 Martie 2009
Evaluările Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional ajung la o concluzie comună în privinţa sistemului public de pensii din România: soliditatea financiară şi durabilitatea acestuia sunt în pericol. Rapoartele CE şi BM din această lună nu fac decât să întărească şirul recomandărilor date României în ultimii ani, dar pe care guvernanţii le-au ignorat în mare măsură.
Pe de o parte, experţii străini arată că îmbătrânirea populaţiei, dar şi pensionările anticipate pentru invaliditate sau în caz de boală au ca rezultat un raport tot mai precar între numărul celor care contribuie la sistem şi cel al beneficiarilor. Potrivit raportului BM, rata dependenţei bătrânilor (calculată ca raport între populaţia cu vârstă de peste 65 de ani şi cea cu vârste între 23 şi 64 de ani) va creşte de la 23,6%, în prezent, la 56,6%, în 2050. Rata dependenţei din sistem (raportul dintre numărul de persoane care primesc pensie şi numărul celor care contribuie) va avansa de la 85%, în 2007, la 164%, în 2050. Din acest motiv, deficitul prognozat al fondului de pensii va fi de 6% din PIB în 2050, se arată în raport. Cheltuielile bugetului de asigurări sociale au crescut semnificativ în ultimii trei ani. În 2007, cheltuielile acestuia au reprezentat 23,07 miliarde de lei, iar în 2008, au urcat cu zece miliarde de lei, până la 33,6 miliarde de lei. „România se confruntă cu provocări majore în ceea ce priveşte durabilitatea sistemului de pensii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Este vorba între altele de: numărul relativ mic de contributori la sistem în raport cu numărul de beneficiari, rata scăzută de ocupare, munca nedeclarată şi resursele încă insuficiente“, precizează Comisia Europeană.
Pe de o parte, experţii străini arată că îmbătrânirea populaţiei, dar şi pensionările anticipate pentru invaliditate sau în caz de boală au ca rezultat un raport tot mai precar între numărul celor care contribuie la sistem şi cel al beneficiarilor. Potrivit raportului BM, rata dependenţei bătrânilor (calculată ca raport între populaţia cu vârstă de peste 65 de ani şi cea cu vârste între 23 şi 64 de ani) va creşte de la 23,6%, în prezent, la 56,6%, în 2050. Rata dependenţei din sistem (raportul dintre numărul de persoane care primesc pensie şi numărul celor care contribuie) va avansa de la 85%, în 2007, la 164%, în 2050. Din acest motiv, deficitul prognozat al fondului de pensii va fi de 6% din PIB în 2050, se arată în raport. Cheltuielile bugetului de asigurări sociale au crescut semnificativ în ultimii trei ani. În 2007, cheltuielile acestuia au reprezentat 23,07 miliarde de lei, iar în 2008, au urcat cu zece miliarde de lei, până la 33,6 miliarde de lei. „România se confruntă cu provocări majore în ceea ce priveşte durabilitatea sistemului de pensii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Este vorba între altele de: numărul relativ mic de contributori la sistem în raport cu numărul de beneficiari, rata scăzută de ocupare, munca nedeclarată şi resursele încă insuficiente“, precizează Comisia Europeană.
Pe de altă parte, experţii avertizează că mecanismele de indexare a pensiilor, precum şi cele de stabilire a ratei contribuţiilor la pensii sunt neclare şi se decid ad-hoc. De aceea, sistemul este expus la presiuni politice, după cum s-a putut constata în ultimii trei ani, când majorarea pensiilor a fost folosită ca armă politică în negocierile pentru putere dintre PNL, aflat la guvernare, şi PSD, principalul partid de opoziţie.
Opţiunea cea mai simplă pentru echilibrarea fondului de pensii este majorarea contribuţiilor sociale, aşa cum, de altfel, s-a întâmplat la elaborarea bugetului pentru acest an, când acestea au crescut cu 3,3%. Contribuţiile la pensii ale angajatului şi angajatorului au crescut din 1990, când erau de 14,5%, la 31% în prezent. Studiile instituţiilor internaţionale remarcă, însă, că majorarea fiscalităţii pe forţa de muncă scade competitivitatea acesteia şi impulsionează munca la negru. Indexarea pensiilor ar trebui să fie doar în raport cu inflaţia, conform aceloraşi surse, şi nu în funcţie de nivelul de creştere a salariilor. În 2009, punctul de pensie va fi majorat cu un procent mai scăzut decât în ultimii doi ani, respectiv cu 5% in două etape, după ce numai în octombrie 2008, înaintea alegerilor, a urcat cu 20%.
Toate aceste deficienţe ale sistemului vor produce deficite bugetare din ce în ce mai mari. Banca Mondială estimează că, în 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale va fi de 2,3% din PIB. Cheltuielile cu pensiile au ajuns, în 2008 şi în acest an, la circa zece miliarde de euro datorită majorărilor succesive. Astfel se explică şi faptul că bugetul de pensii a înregistrat deficit anul trecut, pentru prima dată în ultimii ani. În acest ritm, transferul de fonduri de la bugetul de stat către cel de asigurări va fi inevitabil. Şi preşedintele Traian Băsescu avertiza, în toamna anului trecut, că fondul de pensii se va prăbuşi, iar bugetul de stat ar urma să vireze către acesta peste un miliard de euro, în 2009, pentru a asigura plata pensiilor.
Recomandări pentru Guvern
Atât Comisia Europeană, cât şi Banca Mondială recomandă măsuri care ar putea să atenueze presiunile financiare şi să reechilibreze fondul de pensii. Declinul demografic este inevitabil, iar costurile trebuie să fie împărţite între contributori şi beneficiari. În aceste condiţii, cele două instituţii, dar şi FMI, într-un raport din 2008, propun creşterea vârstei de pensionare, egalizarea vârstei între femei şi bărbaţi, un sistem clar de contribuţii şi beneficii, indexarea pensiilor cu rata inflaţiei şi creşterea numărului de angajaţi. Creşterea vârstei de pensionare va reduce perioada de primire a beneficiilor şi va majora, implicit, durata de contribuţie la sistem, iar egalizarea vârstei între femei şi bărbaţi va elimina discriminarea, cu atât mai mult cu cât speranţa de viaţă pentru femei este mai mare decât pentru bărbaţi. Obiectivele reformelor sunt soliditatea financiară a bugetului de pensii şi, cel puţin, menţinerea standardului de viaţă pentru pensionari. Măsurile luate de România în ultimii ani, considerate insuficiente, au vizat crearea pilonilor II şi III de pensii private, creşterea treptată a vârstei de pensionare standard, până la 60 de ani pentru femei şi până la 65 de ani pentru bărbaţi până în 2014, precum şi mărirea perioadei minime de contribuţie, de la zece la 15 ani, tot până în 2014."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu