Confirmare a ministrului cu privire la varsta de pensionare

O noua declaratie care ne confirma ca varsta de pensionare se va mentine si din 2014 in conditiile prevazute de Legea nr. 19/2000, respectiv 65 ani barbatii si 60 de ani femeile:

"Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a declarat astăzi că până în 2014 va fi menţinut programul anunţat privind vârsta de pensionare, astfel încât femeile ar urma să iasă la pensie, la acea dată, la 60 de ani, iar bărbaţii la 65 de ani.

"Până la 1 ianuarie 2014 nu se vor opera modificări faţă de ce este stabilit prin legea 19/2001. Este destul de greu de declarat în acest moment dacă vârsta de pensionare va ajunge la 70 de ani în 2050", a mai spus Sârbu, întrebat dacă Guvernul ia în considerare majorarea vârstei de pensionare, potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale.
El a adăugat că o decizie de asemenea anvergură trebuie luată cu mult timp an înainte de data intrării sale în vigoare, întrucât fiecare om trebuie să ştie cu mulţi ani înainte la ce vârstă se va pensiona."

(www.realitatea.net)

Acte necesare pentru dosarul de pensie de invaliditate

Acte necesare pentru dosarul de pensie de invaliditate:

-cerere-tip pentru înscrierea la pensie de invaliditate (anexa nr. 13 la Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000);
-carnetul de muncă (în original şi xerocopie);
-acte de stare civilă ale solicitantului: buletin/carte de identitate, certificat de naştere, certificat de căsătorie (original şi copie);
-livretul militar (original şi copie);
-diplomă de studii (original şi copie) sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada studiilor la zi, precum şi certificarea absolvirii acestora-doar în cazul studiilor superioare;
-adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;
-adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite;
-procură specială pentru mandatar;
-decizia emisă de medicul expert al asigurărilor sociale privind încadrarea într-un grad de invaliditate;
-în cazul în care cauza invalidităţii este un accident de muncă, trebuie anexat la dosarul de pensionare şi procesul-verbal de constatare a accidentului, în xerocopie certificată de conformitate cu originalul.

Acte necesare pentru dosarul de pensie de limită de vârstă, pensie anticipată şi pensie anticipată parţială

Acte necesare pentru dosarul de pensie de limită de vârstă, pensie anticipată şi pensie anticipată parţială

-cerere-tip pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă/anticipată/anticipată parţială (anexa nr. 12 la Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000);
-carnetul de muncă (în original şi xerocopie).
-carnetul de asigurări sociale (original şi copie). Atentie!...nu este vorba de carnetul de asigurări sociale de sănătate, ci de carnetele persoanelor care au fost asigurate la casele de pensii sau alte sisteme de asigurări sociale de stat, anterior apariţiei Legii nr. 19/2000;
-alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte sectoare de activitate. De exemplu, decizia de pensionare a pensionarilor militari;
-acte de stare civilă ale solicitantului: buletin/carte de identitate, certificat de naştere, certificat de căsătorie (original şi copie);
-livretul militar (original şi copie);
-diplomă de studii (original şi copie) sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada studiilor la zi, precum şi certificarea absolvirii acestora-doar în cazul studiilor superioare. Pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţământ universitar în străinătate este necesară dovada recunoaşterii acestora de către statul român;
-adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă.

-adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite. Această adeverinţă este importantă pentru unităţile care au avut angajaţi care au lucrat în condiţii nocive, şi li s-a acordat grupa I sau grupa a II-a de muncă conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001. Aceste adeverinţe trebuie să cuprindă în mod obligatoriu actul normativ în baza căruia s-a acordat grupa superioară de muncă, anexa şi punctul din acesta conform prevederilor Ordinului ministrului muncii nr. 590/2008;
-procură specială pentru mandatar (în cazul în care titularul dreptului de pensie nu poate depune personal dosarul de pensie şi/sau nu poate încasa personal drepturile de pensie). Această procură se eliberează de notarii publici, pe teritoriul României, şi de ambasade, oficii consulare sau notari, pe teritoriul altor state;
-adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat. Adeverinţa din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat va fi prezentată după primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare şi este necesară doar în cazul persoanelor care solicită pensie anticipată sau pensie anticipată parţială. Începerea plăţii drepturilor este condiţionată de prezentarea acestei adeverinţe.

Având în vedere că, în principiu, discutăm despre persoane care vin din activitate, există anumite principii care trebuie urmate de Comp. Resurse Umane, agreate de casa de pensii şi care determină eliminarea disfuncţionalităţilor între instituţii (respectiv casa de pensii şi angajator), şi anume:
· de preferat ca xerocopia de pe carnetul de muncă să poarte menţiunea «conform cu originalul», ştampila unităţii la care asiguratul şi-a desfăşurat ultima dată activitatea şi semnătura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
· să se respecte prevederile legale cu privire la data înscrierii la pensie, respectiv art. 83 din Legea nr. 19/2000.
· să se respecte modalitatea de înscriere în carnetul de muncă pentru persoanele care vin din muncă a menţiunii « solicită pensie pentru limită de vârstă/pensie anticipată/pensie anticipată parţială ». Această menţiune este în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (6) din Legea nr. 19/2000-«în situatia asiguratilor care au depus cerere de pensionare, angajatorii acestora nu pot dispune incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a calitatii de membru cooperator, dupa caz, in vederea pensionarii, decat dupa primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare».

Intrebare primita pe e-mail

Intrebare:

„Salut, vreau sa stiu daca un salariat, aflat in concediu medical pe durata unui an de zile pentru cancer la gura, conform internatrilor de la institutul ...., are posibilitatea sa obtina o pensie partiala pe aceasta perioada, datorita gravitatii diagnosticului.Daca da, atunci unde trebuie sa se adreseze si ce acte trebuie sa depuna. Cu multe multumiri,
Horatiu.”

Raspuns:

Sper ca sa fii inteles intrebarea in sensul daca acel asigurat poate beneficia de o forma de pensie in urma afectiunii de care sufera.
Aceasta categorie de pensie de care poate beneficia este pensia de invaliditate, acordata asiguratilor care isi pierd total saua cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza unei afectiuni care poate fi de mai multe tipuri, in functie de diagnosticul dat de medicul specialist.
In vederea pensionării de invaliditate medicul primar si, în lipsa acestuia, medicul specialist, pentru afecţiunea principal invalidanta, care asigura asistenta medicală a bolnavului, atunci când apreciază ca starea de sănătate a acestuia nu ii permite reluarea activităţii profesionale, în limitele maxime de concediu medical prevăzut de lege, cu toate tratamentele medicale recuperatorii aplicate, propune pensionarea de invaliditate, cerând în acest sens avizul cabinetului de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de munca.
Medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetele de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de munca avizează pensionarea de invaliditate numai dacă constata pierderea totală sau a cel puţin jumătate din capacitatea de munca, aproband totodată şi concediul medical pentru întocmirea formelor de pensionare pana la finele lunii următoare aceleia în care s-a dat avizul.
Deci calea care trebuie urmata este: medicul specialist care asigura asistenta medicala face propunerea pentru incadrarea intr-un grad de invaliditate, iar incadrarea sau neincadrarea in grad de invaliditate se face printr-o decizie asupra capacitatii de munca, emisa de medicul expert al asigurarilor sociale.

In privinta stagiului de cotizare necesar pentru pensia de invaliditate, este necesar sa consulatati art. 57 din Legea nr. 19/2000, care prevede:
„(1) Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta, conform tabelului nr. 3.

TABELUL Nr. 3
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Varsta asiguratului Stagiul de cotizare
in momentul ivirii necesar
invaliditatii (ani)
────────────────────────────────────────────────────────────────────
sub 25 ani 5
25-31 ani 8
31-37 ani 11
37-43 ani 14
43-49 ani 18
49-55 ani 22
este 55 ani 25
────────────────────────────────────────────────────────────────────

(2) Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care, pana la data ivirii invaliditatii, au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabelul nr. 3.”
Prin urmare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, daca, la data ivirii invaliditatii, are cel putin jumatate din stagiul de cotizare prevazut in tabelul nr. 3.
In cazul dv., pensia de invaliditate poate fi obtinuta numai dupa incadrarea asiguratului intr-un grad de invalidate de catre medicul expert si nu pentru o perioada anterioara, cum ar fi aceea a concediului medical (indemnizatie incapacitate temporara de munca).

In situatia in care doriti lamuriri suplimentare, nu ezitati sa ne contactati.
O zi buna,

Specialist pensii.

Se va prabusi sistemul de pensii?

Azi, un articol interesant in Capital. Spicuim din el:

"Instituţiile internaţionale avertizează că sistemul de pensii se va prăbuşi
Autor: Diana Zaharia

Publicat: 25 Martie 2009

Evaluările Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional ajung la o concluzie comună în privinţa sistemului public de pensii din România: soliditatea financiară şi durabilitatea acestuia sunt în pericol. Rapoartele CE şi BM din această lună nu fac decât să întărească şirul recomandărilor date României în ultimii ani, dar pe care guvernanţii le-au ignorat în mare măsură.
Pe de o parte, experţii străini arată că îmbătrânirea populaţiei, dar şi pensionările anticipate pentru invaliditate sau în caz de boală au ca rezultat un raport tot mai precar între numărul celor care contribuie la sistem şi cel al beneficiarilor. Potrivit raportului BM, rata dependenţei bătrânilor (calculată ca raport între populaţia cu vârstă de peste 65 de ani şi cea cu vârste între 23 şi 64 de ani) va creşte de la 23,6%, în prezent, la 56,6%, în 2050. Rata dependenţei din sistem (raportul dintre numărul de persoane care primesc pensie şi numărul celor care contribuie) va avansa de la 85%, în 2007, la 164%, în 2050. Din acest motiv, deficitul prognozat al fondului de pensii va fi de 6% din PIB în 2050, se arată în raport. Cheltuielile bugetului de asigurări sociale au crescut semnificativ în ultimii trei ani. În 2007, cheltuielile acestuia au reprezentat 23,07 miliarde de lei, iar în 2008, au urcat cu zece miliarde de lei, până la 33,6 miliarde de lei. „România se confruntă cu provocări majore în ceea ce priveşte durabilitatea sistemului de pensii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Este vorba între altele de: numărul relativ mic de contributori la sistem în raport cu numărul de beneficiari, rata scăzută de ocupare, munca nedeclarată şi resursele încă insuficiente“, precizează Comisia Europeană.

Pe de altă parte, experţii avertizează că mecanismele de indexare a pensiilor, precum şi cele de stabilire a ratei contribuţiilor la pensii sunt neclare şi se decid ad-hoc. De aceea, sistemul este expus la presiuni politice, după cum s-a putut constata în ultimii trei ani, când majorarea pensiilor a fost folosită ca armă politică în negocierile pentru putere dintre PNL, aflat la guvernare, şi PSD, principalul partid de opoziţie.

Opţiunea cea mai simplă pentru echilibrarea fondului de pensii este majorarea contribuţiilor sociale, aşa cum, de altfel, s-a întâmplat la elaborarea bugetului pentru acest an, când acestea au crescut cu 3,3%. Contribuţiile la pensii ale angajatului şi angajatorului au crescut din 1990, când erau de 14,5%, la 31% în prezent. Studiile instituţiilor internaţionale remarcă, însă, că majorarea fiscalităţii pe forţa de muncă scade competitivitatea acesteia şi impulsionează munca la negru. Indexarea pensiilor ar trebui să fie doar în raport cu inflaţia, conform aceloraşi surse, şi nu în funcţie de nivelul de creştere a salariilor. În 2009, punctul de pensie va fi majorat cu un procent mai scăzut decât în ultimii doi ani, respectiv cu 5% in două etape, după ce numai în octombrie 2008, înaintea alegerilor, a urcat cu 20%.

Toate aceste deficienţe ale sistemului vor produce deficite bugetare din ce în ce mai mari. Banca Mondială estimează că, în 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale va fi de 2,3% din PIB. Cheltuielile cu pensiile au ajuns, în 2008 şi în acest an, la circa zece miliarde de euro datorită majorărilor succesive. Astfel se explică şi faptul că bugetul de pensii a înregistrat deficit anul trecut, pentru prima dată în ultimii ani. În acest ritm, transferul de fonduri de la bugetul de stat către cel de asigurări va fi inevitabil. Şi preşedintele Traian Băsescu avertiza, în toamna anului trecut, că fondul de pensii se va prăbuşi, iar bugetul de stat ar urma să vireze către acesta peste un miliard de euro, în 2009, pentru a asigura plata pensiilor.

Recomandări pentru Guvern

Atât Comisia Europeană, cât şi Banca Mondială recomandă măsuri care ar putea să atenueze presiunile financiare şi să reechilibreze fondul de pensii. Declinul demografic este inevitabil, iar costurile trebuie să fie împărţite între contributori şi beneficiari. În aceste condiţii, cele două instituţii, dar şi FMI, într-un raport din 2008, propun creşterea vârstei de pensionare, egalizarea vârstei între femei şi bărbaţi, un sistem clar de contribuţii şi beneficii, indexarea pensiilor cu rata inflaţiei şi creşterea numărului de angajaţi. Creşterea vârstei de pensionare va reduce perioada de primire a beneficiilor şi va majora, implicit, durata de contribuţie la sistem, iar egalizarea vârstei între femei şi bărbaţi va elimina discriminarea, cu atât mai mult cu cât speranţa de viaţă pentru femei este mai mare decât pentru bărbaţi. Obiectivele reformelor sunt soliditatea financiară a bugetului de pensii şi, cel puţin, menţinerea standardului de viaţă pentru pensionari. Măsurile luate de România în ultimii ani, considerate insuficiente, au vizat crearea pilonilor II şi III de pensii private, creşterea treptată a vârstei de pensionare standard, până la 60 de ani pentru femei şi până la 65 de ani pentru bărbaţi până în 2014, precum şi mărirea perioadei minime de contribuţie, de la zece la 15 ani, tot până în 2014."

(http://www.capital.ro/articol/institutiile-internationale-avertizeaza-ca-sistemul-de-pensii-se-va-prabusi-117889.html)

Cumul pensie cu salariu

Potrivit consilierului premierului Emil Boc pe probleme de munca si protectie sociala, angajatii care primesc pensie speciala de la stat si salariu incaseaza in medie lunar aproape 14.000 lei (3.300 euro), iar statul cheltuie anual circa 20 milioane euro cu plata pensiilor speciale.
Guvernul Romaniei a gasit solutia la problema acestor cheltuieli suportate de stat, prin posibilitatea cumulului pensiei cu salariul obtinut de la stat doar pentru cei care au o pensie sub valoarea salariului mediu brut pe economie.
„Proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu va intra in dezbatere publica la sfarsitul lunii martie, urmand sa intre in Parlament in luna aprilie pentru dezbatere in regim de urgenta, iar legea se va aplica cel mai probabil de la data de 1 iulie", a precizat consilierul de stat Mihai Seitan.
Plafonul de un salariu mediu brut pe economie nu va fi aplicat in cazul persoanelor numite in functii publice, precum cele numite de presedinte la Curtea Constitutionala (CC) sau de Parlament ca secretari generali.
Consilierul pe probleme sociale al premierului, Mihai Seitan: “Orice pensionar din orice sistem care are o pensie sub nivelul salariului mediu brut pe economie poate cumula pensia cu salariul de la stat. Sunt exceptati de la aceasta obligatie de plafon la pensie cei care sunt numiti, conform Constitutiei, de presedinte sau de Parlament in functii de stat. Sunt cateva functii publice, putine, care se numesc prin Constitutie si acolo nu poti sa intervii, pentru ca sunt functii numite”.
Potrivit aceluiasi oficial, interdictia de cumula salariul cu pensia va fi valabila in principal pentru persoanele iesite la pensie in baza unor legi speciale.

Pensia de urmas

In sectiunea a cincea a capitolului patru din Legea nr. 19/2000 este reglementata pensia de urmas, care poate fi acordată copiilor si sotului supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmas în urmatoarele conditii:
a) pâna la vârsta de 16 ani;
b) daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata potrivit legii, pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 de ani;
c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b).
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas în următoarele condiţii:
-pe tot timpul vietii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani;
-în cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie în minus;
-pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an, indiferent de vârsta;
-daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie, indiferent de vârsta si de durata casatoriei.
-în cazul în care nu îndeplineste conditiile de vârsta, beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie;
-sotul supravietuitor care are în îngrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani-pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.
Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:
a) pensia pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul, în conditiile legii, sustinatorul decedat;
b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul sustinatorului a survenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta si era în plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, în conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;
c) pensia de serviciu aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul în conditiile legii sustinatorul decedat, daca aceasta este mai avantajoasa decât pensia pentru limita de vârsta.
Cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei care i se cuvenea sustinatorului, în functie de numarul urmasilor îndreptatiti, astfel:
a) pentru un singur urmas - 50%;
b) pentru 2 urmasi - 75%;
c) pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.

-în cazul urmaşilor orfani de ambii părinţi pensia se stabileşte prin însumarea drepturilor cuvenite după fiecare părinte şi poate fi cumulată cu alte venituri realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul acestora
-soţul supravieţuitor care beneficiază de o pensie proprie poate opta între aceasta şi pensia de urmaş, dacă este mai avantajoasă.

Pensia de invaliditate

In sectiunea a patra a capitolului patru din Legea nr. 19/2000 este reglementata pensia de invaliditate, care poate fi solicitată de asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:
-accidentelor de munca;
-bolilor profesionale si tuberculozei;
-bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca;
-obligatiilor militare;
-accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul si din cauza practicii profesionale în cazul elevilor, ucenicilor si studentilor.
In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand îngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putând sa presteze o activitate profesionala.
Daca anterior acestei legi, criteriile de incadrare in grade de invaliditate erau stabilite prin Decretul 216/1977, potrivit noii legi, criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II, si III de invaliditate se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familei, impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice, la propunerea CNPAS.
Incadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate menţionat mai sus se face prin decizie emisa de medicul specializat în expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, denumit medic expert al asigurarilor sociale.

Condiţii de acordare a pensiei de invaliditate:
Ø asiguratul trebuie sa fie încadrat într-un grad de invaliditate prin decizia emisa de medicul expert al asigurarilor sociale;
Ø asiguratul trebuie să aibă un stagiu de cotizare necesar în raport cu vârsta acestuia în momentul ivirii invalidităţii conform tabelul nr. 3 din lege;
Ø asiguratul să fi realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta la data ivirii invalidităţii prevazute în tabelul nr. 3 din lege;
Ø pot beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare, persoanele care au suferit accidente de muncă, invaliditatea s-a datorat unei boli profesionale, tuberculozei, unei neoplazii, SIDA, în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiunilor militare.
Un lucru nou apărut în Legea nr. 19/2000 este reprezentat de stagiul potential, determinat ca diferenta între stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pâna la data încadrarii într-un grad de invaliditate, stagiu la care se calculează un punctaj suplimentar la stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate.
Pensionarii de invaliditate încadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizatie pentru însotitor, în cuantum fix.
Cuantumul indemnizatiei pentru însotitor este in cuantum egal cu 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilita anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, potrivit art. 80. (art. 61 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, modificat prin O.U.G. nr. 108/2008, incepand cu 01.10.2008)-558 lei, in prezent.

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice de 6 – 12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, fiind obligat să urmeze programe recuperatorii întocmite de medicul expert în vederea reintegrării socio-profesionale;
Neprezentarea la revizuirea medicală periodică atrage suspendarea pensiei.
Beneficiază de pensie de invaliditate atât persoanele care sunt asigurate la data ivirii invalidităţii cât şi cele ce nu vin din activitate;
Persoanele care au stagiul complet de cotizare nu mai sunt supuse revizuirii periodice medicale cu 5 ani înaintea vârstei standard de pensionare;
La împlinirea vârstei standard sau a vârstei standard reduse conform legii pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii, prevede art. 64 din Legea nr. 19/2000, instituţie numită în practică trecerea la pensie pentru limită de vârstă.

Legea nr. 39/2009

" Legea nr. 39/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 168, din 18 martie 2009."

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. — Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83 din 24 iunie 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 471 din 26 iunie 2008, cu urmatoarea modificare:

— La articolul unic punctul 1, alineatul (2) al articolului 9 va avea urmatorul cuprins:

„(2) Datele de stare civila actualizate pentru toti cetatenii romani, cetatenii Uniunii Europene si ai statelor membre ale Spatiului Economic European si strainii care au inregistrata rezidenta/sederea in Romania, precum si ale persoanelor pentru care CNPAS intocmeste documentatii de plata si/sau efectueaza plata unor prestatii sociale vor fi furnizate acesteia, gratuit, de Ministerul Administratiei si Internelor, prin Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor sau prin Oficiul Roman pentru Imigrari, dupa caz.”

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANA

Bucuresti, 13 martie 2009.

Nr. 39.

Pensia anticipata partiala

In sectiunea a treia din capitolul patru din Legea nr. 19/2000, se reglementeaza pensia anticipata partiala, pensie care poate fi obţinută de asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pâna la 10 ani, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.
Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de vârsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2, prevăzut în lege.

La stabilirea stagiului complet de cotizare pentru pensia anticipata partiala, nu se au în vedere perioadele asimilate, prevazute la art. 38 din lege.
La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevazute de lege (inclusiv la împlinirea vârstelor standard de pensionare reduse datorita desfasurarii activitatii în conditii deosebite), pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de vârsta facându-se la cerere.

Pensia anticipata

In sectiunea a doua a capitolului patru din Legea nr. 19/2000 este reglementata pensia anticipata, pensie care poate fi obţinută de asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani şi care poate fi cerută cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.
Cuantumul pensiei anticipate se stabileste în aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de vârsta.

La calculul stagiului complet de cotizare, nu se au în vedere perioadele asimilate prevazute in art. 38 şi anume:
-armata
-facultatea
-perioadele in care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate
Persoanele beneficiare a pensiei anticipate nu sunt penalizate.
La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevazute de lege sau a varstei standard reduse pentru conditii deosebite de munca, pensia anticipata devine pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare, trecerea la pensie pentru limita de varsta facandu-se la cerere (modificare facuta prin Legea nr. 250/2007, M.Of. nr. 486/19.07.2007).

Comunicat MMFPS

Comunicat Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

"Ca urmare a unor informatii eronate aparute in mass-media in perioada 15-16 martie 2009, conform carora incepand cu data de 1 ianuarie 2014 varsta standard de pensionare pentru femei va fi de 63 de ani, va comunicam urmatoarele: Potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, varsta standard de pensionare atat pentru femei, cat si pentru barbati se stabileste in raport de data nasterii si este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati.
Atingerea acestei varste standard de pensionare se realizeaza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 (1 aprilie 2001), printr-o crestere progresiva, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati.
Astfel, prin aceasta crestere progresiva, varsta standard de pensionare va ajunge la 1 ianuarie 2014 la 60 de ani pentru femei si la 65 de ani pentru barbati.Mentionam ca in martie 2009 varsta standard de pensionare a ajuns la 58 de ani si 6 luni pentru femei si la 63 de ani si 6 luni pentru barbati.
Totodata, precizam ca aceasta prevedere referitoare la varsta de pensionare nu este un element de noutate, ea existand in cuprinsul Legii nr. 19/2000, inca de la data intarii acesteia in vigoare.

Directia Politici Publice si Comunicare"

Cumul pensie cu salariu

Se pare ca Guvernul Boc nu se lasa si vrea sa interzica cumulul pensiei cu salariul din sistemul public. Propuneri au fost si mai sunt inca, mai ales dupa ce Curtea Constitutionala a declarat art. 94 alin. 3 neconstitutional in luna ianuarie 2009.

Iata ce spune hotnews.ro in dimineata asta:

"Pensionarii care primesc mai mult de 1.500 lei lunar nu vor mai putea cumula pensia cu salariul de la stat Premierul Emil Boc nu renunta la ideea de a interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat. Noua varianta este introducerea unui plafon maxim admis. Aseara, intr-o emisiune televizata, primul ministru a spus ca numai pensionarii care primesc sub 1.500 lei lunar vor mai putea sa ia si pensia si salariul de la stat. Propunerea va fi lansata în dezbatere publica, pentru a fi transmisa Parlamentului spre aprobare, a mai spus premierul. El considera ca astfel nu vor fi afectati pensionarii cu venituri foarte mici, precum asistenţii maternali, profesorii si medicii."

Pensia pentru limita de varsta

Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public.
Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, prin cresterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3 din lege.
Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât si pentru barbati este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati.
Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial în conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1, anexat mai jos. Vârstele de pensionare reduse, conform prevederilor de mai sus, nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati.


TABELUL Nr. 1
______________________________________

Stagiul de cotizare Reducerea varstelor
in conditii deosebite standard de pensionare
de munca (ani impliniti) (ani impliniti)
______________________________________

6 1,0
8 1,5
10 2,0
12 2,5
14 3,0
16 3,5
18 4,0
20 4,5
22 5,0
24 5,5
26 6,0
28 6,5
30 7,0
32 7,5
35 8,0
_____________________________________

În Legea nr. 19/2000 sunt prevăzute şi alte reduceri ale vârstei standard de pensionare şi acordarea în acest fel a pensiei pentru limită de vârstă pentru alte categorii de activităţi sau condiţii specifice, printre cele mai importante situându-se:
-asiguratii care si-au desfasurat activitatea în unitatile miniere (subteran) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani în aceste conditii beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta începând cu vârsta de 45 de ani;
-asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locurile de munca cu conditii speciale si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani în zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani în zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, indiferent de vârsta;
-persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, în functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a vârstelor standard de pensionare prevazute in anexa nr. 3 din lege, astfel:
a) cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;
c) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
-asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, indiferent de vârsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege;
-femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pâna la vârsta de 10 ani beneficiaza de reducerea vârstei standard de pensionare dupa cum urmeaza:
a) cu un an - pentru 3 copii;
b) cu doi ani - pentru 4 sau mai multi copii.

Va creste varsta de pensionare?

Asta scrie pe www.hotnews.ro, astazi:

"Ponderea persoanelor in varsta de peste 65 de ani in totalul celor apte de munca va creste de la 21% in 2008 la 65% in 2060. Aceste cifre ingrijoreaza Bruxelles-ul. In replica, Guvernul ar putea devansa calendarul de crestere a varstei de pensionare, stabilit prin Legea pensiilor. Intentia ar fi ca, de la 1 ianuarie 2014, femeile sa se pensioneze la 63 de ani, iar barbatii, la 65 de ani. In prezent, femeile se pensioneaza la 58 ani si 9 luni, iar barbatii, la 63 de ani si 8 luni. In plus, femeile care au realizat stagiul complet de cotizare de 10 ani si care au nascut cel putin trei copii, crescandu-i pana la 10 ani, beneficiaza de reducerea varstei de pensionare cu unu-trei ani, in functie de numarul copiilor. Derogari de la varsta de pensionare au si persoanele cu handicap, cei care au lucrat in conditii dificile si militarii, scrie Romania Libera. "

Deci cresterea care se are in vedere este a varstei standard de pensionare pentru femei de la 60 de ani, cat este prevazut in Legea nr. 19/2000, la 63 de ani, una substantiala, care va genera nemultumiri. La barbati, varsta de 65 de ani este deja prevazuta.

Gasim in acest articol si o greseala grosolana cu privire la reducerea varstei de pensionare pentru femeile care au nascut si crescut copii. Art 48 indice 2 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 prevede:

"Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum urmeaza:
a) cu un an - pentru 3 copii;
b) cu doi ani - pentru 4 sau mai multi copii."

Prin urmare, nu este vorba de un stagiu complet de cotizare de 10 ani, ci de stagiul complet de cotizare pentru femei, care este de 30 de ani, in caz contrar femeile nu pot beneficia de nici o reducere pentru copii.

Despre pensii...

Fiind primul post al acestui blog, va urez "bine ati venit" si sper sa il considerati de folos in dorinta dvs. de a afla ce se intampla in sistemul public sau privat de pensii.

Ce gasiti aici si ce se intampla aici?

In primul rand, voi incerca si va voi transmite raspunsuri la orice intrebare a dvs. Voi primi intrebari la mail-ul desprepensii@gmail.com, dar si la comentariile postarilor, iar raspunsurile vor fi publicate in cel mai scurt timp pe acest blog, fara informatii personale (daca se doreste aceasta), pentru a fi vizionate de toti cei interesati.

In al doilea rand, voi incerca sa va furnizez orice noua informatie care are legatura cu sistemul de pensii, atat public, cat si privat, actele normative nou aparute, dar si zvonuri sau viitoare acte din interiorul acestora.

Va astept cu intrebari si cu vizite...
O duminica placuta!