Adresa noastra de e-mail este
desprepensii@gmail.com

13 mai 2010

Informatii inscriere anticipata partiala si limita de varsta-grupa II de munca

Intrebare:


“M-ar interesa si pe mine unde sa-r incadra si tatal meu! Este nascut in anul 1950 luna 04 ziua 08, angajat in anul 1969 decembrie , asta inseamna 40 de ani de vechime si mai are adunat vre-o 5 ani de grupa 2. Am apelat la dumneavostra ca am inteles ca pensiile anticipate se vor reduce sau chiar suspenda. Va mulumesc pentru intelegere.”

Raspuns:

Avand in vedere faptul ca tatal dvs. este nascut in data de 8 aprilie 1950, varsta standard de pensionare este de 65 de ani si stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Prin urmare, poate solicita pensie pentru limita de varsta incepand cu data de 8 aprilie 2015, conform prevederilor legale in vigoare la aceasta data. Precizam, de asemenea, ca pentru perioada de 5 ani-grupa II de munca, nu se ofera nicio reducere a varstei standard de pensionare conform Legii pensiilor.

Dupa analiza datelor mentionate de dvs., respectiv faptul ca a depasit stagiul complet de cotizare de 35 de ani, poate solicita inscrierea la pensie anticipata partiala cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, respectiv incepand cu data de 8 aprilie 2010.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere stagiile asimilate (cum ar fi armata, facultatea sau perioada cat a beneficiat de pensie de invaliditate).
Cu bine,
Specialist pensii.

Optiune pensie de urmas

Intrebare:

“Buna ziua!
Am gasit adresa dv pe internet si intrebarea mea este urmatoarea: tata este decedat din 1992 si mama are o pensie de 370 ron. Poate sa beneficieze de pensie de urmas de urma tatalui? daca da, poate recupera banii?
Multumesc anticipat, A.”

Raspuns:
In conformitate cu prevederile art. 74 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu modificarile si completarile ulterioare, “sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si indeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie”.

De asemenea, conform art. 71 alin. (2) din acelasi act nromativ, “cuantumul pensiei de urmas se stabileste in conditiile art. 76, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei prevazute la alin. (1) lit. a) si b), in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel:
a) pentru un singur urmas - 50%;
b) pentru 2 urmasi - 75%;
c) pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.”
Prin urmare, respectand cele de mai sus, mama dvs. poate opta intre pensia proprie si pensia de urmas dupa tatal dvs. decedat, cu conditia ca noua pensie sa fie mai favorabila.
De asemenea, precizam ca noile drepturi de pensie se vor acorda cu intai a lunii urmatoare depunerii cererii de optiune la casa teritoriala de pensii, neexistand posibilitatea platii retroactive a unor drepturi nesolicitate.
Cu bine,
Specialist pensii.

12 mai 2010

Pensie pentru limita de varsta-grupa I si II de munca

Intrebare:

“Barbat,nascut in 02.01.1954,cu o vechime de 35 ani 2 luni,din care 13 ani 9 luni 20 zile grupa 1 si 11 ani 9 luni si 27 zile grupa 2. Perioada 30.01 2009-aprilie 2010 am fost in somaj.Doresc sa stiu daca pot sa ies in pensie anticipat sau limita de varsta. Va multumesc.”

Raspuns:
Conform dispozitiilor art. 44 indice 1 din Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, aprobate prin Ordinul MMSS nr. 340/2001, “persoanele care au desfăşurat activităţi încadrate în grupa I şi II de munca în baza legislaţiei anterioare beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare astfel:
a) fie se cumulează perioadele lucrate în grupa I şi II de munca şi se face reducerea vârstei conform tabelului nr. 1 de la art. 42 din lege, corespunzătoare locurilor de munca în condiţii deosebite;
b) fie se face reducerea vârstei pe fiecare grupa de munca (pentru grupa II de munca din tabelul nr. 1 de la art. 42 din lege şi pentru grupa I de munca din tabelul nr. 4 de la art. 167^1 din lege) şi se alege reducerea cea mai avantajoasă.
Reducerea conform tabelului nr. 4 de la art. 167^1 din lege pentru grupa I de munca nu se cumulează cu reducerea conform tabelului nr. 1 de la art. 42 din lege pentru grupa II de munca”.
In cazul concret trimis de dvs., va precizam urmatoarele, avand in vedere prevederile legale de mai sus:
a. Cumuland perioadele lucrate in grupa I si a II-a de munca, rezulta un total stagiu realizat in grupe superioare de munca de 25 de ani, 7 ani si 17 zile, reprezentand o reducere a varstei standard de pensionare conform tabelului nr. 1 din lege de 5 ani si 6 luni, respectiv pana la varsta de 59 de ani si 6 luni (2 iulie 2013).
b. Aplicand pct. b, mentionat mai sus,conditiile de inscriere la pensie pentru limita de varsta sunt mai favorabile, astfel:
-pentru o perioada de 13 ani, 9 luni si 20 zile lucrata in grupa I, varsta standard de pensionare prevazuta in anexa nr. 3 se reduce cu 7 ani si 2 luni si, in aceste conditii, puteti solicita pensie pentru limita de varsta conform articolului mai sus mentionat, incepand cu data de 2 octombrie 2010.
Prin urmare, cea mai favorabila solutie in cazul dvs. (mai favorabila inclusiv fata de pensia anticipata partiala) este cea prevazuta la pct. b si puteti depune dosarul de pensie pentru limita de varsta dupa data de 2 octombrie 2010.
Cu bine,
Specialist pensii.

Profesor-pensie pentru limita de varsta sau anticipata partiala

Intrebare:

“Sunt nascuta in 30 dec.1954 si lucrez in inv. din 1976. Va rog sa-mi spuneti la ce varsta ma pot pensiona fara diminuarea pensiei?Posibilitatea de a ma pensiona anticipat fara diminuarea pensiei , ramane valabila si in noua varianta a legii pensiilor pentru personalul din invatamant?Ce alte solutii imi sugerati ca ar fi mai bine pentru a ma pensiona?
Va multumesc, cu stima prof. S.C.”

Raspuns:

Avand in vedere faptul ca sunteti nascuta la data de 30 decembrie 1954, varsta standard de pensionare prevazuta de Legea nr. 19/2000 este de 59 de ani si 11 luni, iar stagiul complet de cotizare cerut de lege este de 29 de ani si 10 luni.
In conformitate cu dispozitiile art. 127 alin.(3) din Legea nr.128/1997, “personalul didactic poate fi pensionat, la cerere, cu 3 ani înainte de limitele de vârsta prevăzute de legislaţia în vigoare, dacă are o vechime în învăţământ de cel puţin 25 de ani femeile, respectiv 30 de ani bărbaţii”.
Prin urmare, exista posibilitatea sa va pensionati conform articolului mai susmentionat, inainte de implinirea varstei de 59 de ani si 11 luni, respectiv de la varsta de 56 de ani si 11 luni – noiembrie 2011–, dovada realizarii vechimii in invatamant facandu-se cu o adeverinta eliberata de Inspectoratul Scolar Judetean.
De asemenea, precizam ca pensia de limita de varsta stabilita cu reducerea varstei standard de pensionare conform acestui articol nu are nicio diminuare, fiind in acelasi cuantum ca pensia de limita de varsta stabilita la varsta standard de pensionare prevazuta de Legea nr. 19/2000.
In ceea ce priveste acordarea pensiei anticipate partiale, potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr.19/2000, privind sistemul public de pensii, cu modificarile si completarile ulterioare, „asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.”
Intrucat ati realizat un stagiu de cotizare (minim 30 ani), puteti solicita inscrierea la pensie anticipata partiala cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, respectiv de la implinirea varstei de 54 de ani si 11 luni (noiembrie 2009).
De asemenea, precizam ca va putem oferi informatii cu privire la viitoarea lege a pensiilor numai dupa aparitia actului normativ in Monitorul Oficial.
Cu bine,
Specialist pensii.

ANALIZA: Blocarea Pilonului II la 2% ar insemna diferenta intre reducerea pensiilor de stat cu 15% sau cu 14,24%

ANALIZA: Blocarea Pilonului II la 2% ar insemna diferenta intre reducerea pensiilor de stat cu 15% sau cu 14,24%

In legatura cu propunerile formulate in ultimele zile de unii lideri de sindicat si inaintate autoritatilor, referitor la reducerea de la 2,5% la 2% a blocarea contributiei virate catre Pilonul II de pensii private obligatorii, APAPR face urmatoarele precizari suplimentare:

1. Blocarea Pilonului II la o contributie de 2% ar aduce statului o reducere a cheltuielilor echivalenta cu doar 187 mil. RON (45 mil. EUR), adica diferenta dintre o taiere a pensiilor de stat cu 15% sau cu 14,24%.

O analiza corecta si fundamentata de impact scoate in evidenta cifrele reale: reducerea contributiei la Pilonul II de la 2,5% la 2% ar insemna 45 de milioane de euro, si nu 400 de milioane de euro, asa cum eronat sustin cei care propun masura. De asemenea, prin eventuala blocare a Pilonului II la 2% s-ar economisi exact sumele necesare pentru a nu reduce pensiile de stat cu 15% ci cu 14,24%, adica o influenta practic insignifianta in cifrele macro ale bugetului public de pensii. Cu alte cuvinte, blocarea Pilonului II nu poate ajuta pensiile de stat sa scada doar cu 10% sau 12% in loc de 15%, asa cum eronat sustin cei care propun masura.

2. Adoptarea de catre Guvern a acestei masuri provoaca grave prejudicii actualei generale de salariati, a caror pensie privata ar putea fi cu pana la 30% mai mica in viitor.

Dupa inghetarea contributiei virate in Pilonul II la 2% anul trecut, in locul unei cresteri la 2,5% (conform legii), inca o reducere anul acesta ar insemna un nivel de contributii cu un punct procentual sub programul initial, stabilit de Legea nr. 411/2004. Studii independente la nivel international arata ca reducerea cu 1% a nivelului contributiei virate la pensia privata, asa cum s-ar putea ajunge in Romania, inseamna un nivel cu pana la 30% mai redus al pensiei private viitoare. In prezent, cu 2,5%, Pilonul II din Romania este sistemul de pensii private cu cel mai redus nivel al contributiilor din Europa si printre cele mai reduse din lume.

De asemenea, pentru o pondere majoritara a populatiei salariate a Romaniei, Pilonul II de pensii private obligatorii reprezinta singura sansa de economisire, dupa cum arata studii prezentate recent. Astfel:
- 50% din familiile din Romania nu reusesc sa economiseasca absolut deloc (studiu prezentat de Banca Nationala a Romaniei in septembrie 2009);
- 67% din populatia urbana a Romaniei nu economiseste absolut deloc si nici nu are niciun fel de rezerve financiare (studiu IRSOP pentru BCR Banca pentru Locuinte, prezentat in septembrie 2009);
- cetateanul roman “mediu” nu isi poate permite sa economiseasca (intrucat cheltuielile lunare sunt mai mari decat veniturile lunare, exceptand productia agricola de autoconsum), potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica in aprilie 2010.

Pentru toti acesti cetateni, Pilonul II reprezinta singura sansa pentru o pensie decenta in viitor. Afectarea din nou a contributiei virate catre Pilonul II ar insemna o condamnare la saracie pe viitor a actualei generatii de salariati.

In timp ce pentru sistemul public de pensii blocarea Pilonului II ar avea un efect insignifiant, pentru participantii la sistem ar insemna efecte negative grave pe termen mediu si lung.

3. Bugetul public de pensii a fost adus in pragul falimentului de majorarile nesustenabile si nerealiste de pensii din ultimii 5 ani. Chiar si reduse cu 15%, pensiile de stat ar ramane mai mari, atat in termeni nominali, cat si in termeni reali, fata de nivelul din luna septembrie 2008 (inainte de criza).

In perioada decembrie 2004 – decembrie 2009 pensia medie din sistemul public a avut un ritm mediu anual de crestere de 24%, fata de un ritm mediu anual de numai 15% al salariilor si de o crestere reala medie de 5,4% a economiei (Produsului Intern Brut) in aceeasi perioada. Aceste majorari nerealiste de pensii au adus bugetul public de pensii in situatia unui deficit de 1,74 miliarde de euro in 2009 si a unui deficit estimat la 2,5 miliarde de euro in 2010. Fata de acest deficit, blocarea Pilonului II aduce o reducere de cheltuieli echivalenta cu doar 1,8% din deficitul bugetului public de pensii din 2010.

Chiar si reduse cu 15%, pensiile de la stat ar ramane mai mari (atat in termeni nominali, cat si in termeni reali – peste inflatie) decat nivelul din luna septembrie 2008, adica inaintea izbucnirii crizei financiare si economice globale. Spre deosebire de aceasta situatie, economia reala (salariatii din sectorul privat si companiile private) se afla in prezent la o scadere de cel putin 10% (din Produsul Intern Brut), in termeni reali, fata de luna septembrie 2008.