Confirmare a ministrului cu privire la varsta de pensionare

O noua declaratie care ne confirma ca varsta de pensionare se va mentine si din 2014 in conditiile prevazute de Legea nr. 19/2000, respectiv 65 ani barbatii si 60 de ani femeile:

"Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a declarat astăzi că până în 2014 va fi menţinut programul anunţat privind vârsta de pensionare, astfel încât femeile ar urma să iasă la pensie, la acea dată, la 60 de ani, iar bărbaţii la 65 de ani.

"Până la 1 ianuarie 2014 nu se vor opera modificări faţă de ce este stabilit prin legea 19/2001. Este destul de greu de declarat în acest moment dacă vârsta de pensionare va ajunge la 70 de ani în 2050", a mai spus Sârbu, întrebat dacă Guvernul ia în considerare majorarea vârstei de pensionare, potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale.
El a adăugat că o decizie de asemenea anvergură trebuie luată cu mult timp an înainte de data intrării sale în vigoare, întrucât fiecare om trebuie să ştie cu mulţi ani înainte la ce vârstă se va pensiona."

(www.realitatea.net)

Acte necesare pentru dosarul de pensie de invaliditate

Acte necesare pentru dosarul de pensie de invaliditate:

-cerere-tip pentru înscrierea la pensie de invaliditate (anexa nr. 13 la Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000);
-carnetul de muncă (în original şi xerocopie);
-acte de stare civilă ale solicitantului: buletin/carte de identitate, certificat de naştere, certificat de căsătorie (original şi copie);
-livretul militar (original şi copie);
-diplomă de studii (original şi copie) sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada studiilor la zi, precum şi certificarea absolvirii acestora-doar în cazul studiilor superioare;
-adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;
-adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite;
-procură specială pentru mandatar;
-decizia emisă de medicul expert al asigurărilor sociale privind încadrarea într-un grad de invaliditate;
-în cazul în care cauza invalidităţii este un accident de muncă, trebuie anexat la dosarul de pensionare şi procesul-verbal de constatare a accidentului, în xerocopie certificată de conformitate cu originalul.

Acte necesare pentru dosarul de pensie de limită de vârstă, pensie anticipată şi pensie anticipată parţială

Acte necesare pentru dosarul de pensie de limită de vârstă, pensie anticipată şi pensie anticipată parţială

-cerere-tip pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă/anticipată/anticipată parţială (anexa nr. 12 la Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000);
-carnetul de muncă (în original şi xerocopie).
-carnetul de asigurări sociale (original şi copie). Atentie!...nu este vorba de carnetul de asigurări sociale de sănătate, ci de carnetele persoanelor care au fost asigurate la casele de pensii sau alte sisteme de asigurări sociale de stat, anterior apariţiei Legii nr. 19/2000;
-alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte sectoare de activitate. De exemplu, decizia de pensionare a pensionarilor militari;
-acte de stare civilă ale solicitantului: buletin/carte de identitate, certificat de naştere, certificat de căsătorie (original şi copie);
-livretul militar (original şi copie);
-diplomă de studii (original şi copie) sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada studiilor la zi, precum şi certificarea absolvirii acestora-doar în cazul studiilor superioare. Pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţământ universitar în străinătate este necesară dovada recunoaşterii acestora de către statul român;
-adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă.

-adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite. Această adeverinţă este importantă pentru unităţile care au avut angajaţi care au lucrat în condiţii nocive, şi li s-a acordat grupa I sau grupa a II-a de muncă conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001. Aceste adeverinţe trebuie să cuprindă în mod obligatoriu actul normativ în baza căruia s-a acordat grupa superioară de muncă, anexa şi punctul din acesta conform prevederilor Ordinului ministrului muncii nr. 590/2008;
-procură specială pentru mandatar (în cazul în care titularul dreptului de pensie nu poate depune personal dosarul de pensie şi/sau nu poate încasa personal drepturile de pensie). Această procură se eliberează de notarii publici, pe teritoriul României, şi de ambasade, oficii consulare sau notari, pe teritoriul altor state;
-adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat. Adeverinţa din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat va fi prezentată după primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare şi este necesară doar în cazul persoanelor care solicită pensie anticipată sau pensie anticipată parţială. Începerea plăţii drepturilor este condiţionată de prezentarea acestei adeverinţe.

Având în vedere că, în principiu, discutăm despre persoane care vin din activitate, există anumite principii care trebuie urmate de Comp. Resurse Umane, agreate de casa de pensii şi care determină eliminarea disfuncţionalităţilor între instituţii (respectiv casa de pensii şi angajator), şi anume:
· de preferat ca xerocopia de pe carnetul de muncă să poarte menţiunea «conform cu originalul», ştampila unităţii la care asiguratul şi-a desfăşurat ultima dată activitatea şi semnătura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
· să se respecte prevederile legale cu privire la data înscrierii la pensie, respectiv art. 83 din Legea nr. 19/2000.
· să se respecte modalitatea de înscriere în carnetul de muncă pentru persoanele care vin din muncă a menţiunii « solicită pensie pentru limită de vârstă/pensie anticipată/pensie anticipată parţială ». Această menţiune este în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (6) din Legea nr. 19/2000-«în situatia asiguratilor care au depus cerere de pensionare, angajatorii acestora nu pot dispune incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a calitatii de membru cooperator, dupa caz, in vederea pensionarii, decat dupa primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare».

Intrebare primita pe e-mail

Intrebare:

„Salut, vreau sa stiu daca un salariat, aflat in concediu medical pe durata unui an de zile pentru cancer la gura, conform internatrilor de la institutul ...., are posibilitatea sa obtina o pensie partiala pe aceasta perioada, datorita gravitatii diagnosticului.Daca da, atunci unde trebuie sa se adreseze si ce acte trebuie sa depuna. Cu multe multumiri,
Horatiu.”

Raspuns:

Sper ca sa fii inteles intrebarea in sensul daca acel asigurat poate beneficia de o forma de pensie in urma afectiunii de care sufera.
Aceasta categorie de pensie de care poate beneficia este pensia de invaliditate, acordata asiguratilor care isi pierd total saua cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza unei afectiuni care poate fi de mai multe tipuri, in functie de diagnosticul dat de medicul specialist.
In vederea pensionării de invaliditate medicul primar si, în lipsa acestuia, medicul specialist, pentru afecţiunea principal invalidanta, care asigura asistenta medicală a bolnavului, atunci când apreciază ca starea de sănătate a acestuia nu ii permite reluarea activităţii profesionale, în limitele maxime de concediu medical prevăzut de lege, cu toate tratamentele medicale recuperatorii aplicate, propune pensionarea de invaliditate, cerând în acest sens avizul cabinetului de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de munca.
Medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetele de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de munca avizează pensionarea de invaliditate numai dacă constata pierderea totală sau a cel puţin jumătate din capacitatea de munca, aproband totodată şi concediul medical pentru întocmirea formelor de pensionare pana la finele lunii următoare aceleia în care s-a dat avizul.
Deci calea care trebuie urmata este: medicul specialist care asigura asistenta medicala face propunerea pentru incadrarea intr-un grad de invaliditate, iar incadrarea sau neincadrarea in grad de invaliditate se face printr-o decizie asupra capacitatii de munca, emisa de medicul expert al asigurarilor sociale.

In privinta stagiului de cotizare necesar pentru pensia de invaliditate, este necesar sa consulatati art. 57 din Legea nr. 19/2000, care prevede:
„(1) Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta, conform tabelului nr. 3.

TABELUL Nr. 3
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Varsta asiguratului Stagiul de cotizare
in momentul ivirii necesar
invaliditatii (ani)
────────────────────────────────────────────────────────────────────
sub 25 ani 5
25-31 ani 8
31-37 ani 11
37-43 ani 14
43-49 ani 18
49-55 ani 22
este 55 ani 25
────────────────────────────────────────────────────────────────────

(2) Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care, pana la data ivirii invaliditatii, au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabelul nr. 3.”
Prin urmare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, daca, la data ivirii invaliditatii, are cel putin jumatate din stagiul de cotizare prevazut in tabelul nr. 3.
In cazul dv., pensia de invaliditate poate fi obtinuta numai dupa incadrarea asiguratului intr-un grad de invalidate de catre medicul expert si nu pentru o perioada anterioara, cum ar fi aceea a concediului medical (indemnizatie incapacitate temporara de munca).

In situatia in care doriti lamuriri suplimentare, nu ezitati sa ne contactati.
O zi buna,

Specialist pensii.

Se va prabusi sistemul de pensii?

Azi, un articol interesant in Capital. Spicuim din el:

"Instituţiile internaţionale avertizează că sistemul de pensii se va prăbuşi
Autor: Diana Zaharia

Publicat: 25 Martie 2009

Evaluările Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional ajung la o concluzie comună în privinţa sistemului public de pensii din România: soliditatea financiară şi durabilitatea acestuia sunt în pericol. Rapoartele CE şi BM din această lună nu fac decât să întărească şirul recomandărilor date României în ultimii ani, dar pe care guvernanţii le-au ignorat în mare măsură.
Pe de o parte, experţii străini arată că îmbătrânirea populaţiei, dar şi pensionările anticipate pentru invaliditate sau în caz de boală au ca rezultat un raport tot mai precar între numărul celor care contribuie la sistem şi cel al beneficiarilor. Potrivit raportului BM, rata dependenţei bătrânilor (calculată ca raport între populaţia cu vârstă de peste 65 de ani şi cea cu vârste între 23 şi 64 de ani) va creşte de la 23,6%, în prezent, la 56,6%, în 2050. Rata dependenţei din sistem (raportul dintre numărul de persoane care primesc pensie şi numărul celor care contribuie) va avansa de la 85%, în 2007, la 164%, în 2050. Din acest motiv, deficitul prognozat al fondului de pensii va fi de 6% din PIB în 2050, se arată în raport. Cheltuielile bugetului de asigurări sociale au crescut semnificativ în ultimii trei ani. În 2007, cheltuielile acestuia au reprezentat 23,07 miliarde de lei, iar în 2008, au urcat cu zece miliarde de lei, până la 33,6 miliarde de lei. „România se confruntă cu provocări majore în ceea ce priveşte durabilitatea sistemului de pensii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Este vorba între altele de: numărul relativ mic de contributori la sistem în raport cu numărul de beneficiari, rata scăzută de ocupare, munca nedeclarată şi resursele încă insuficiente“, precizează Comisia Europeană.

Pe de altă parte, experţii avertizează că mecanismele de indexare a pensiilor, precum şi cele de stabilire a ratei contribuţiilor la pensii sunt neclare şi se decid ad-hoc. De aceea, sistemul este expus la presiuni politice, după cum s-a putut constata în ultimii trei ani, când majorarea pensiilor a fost folosită ca armă politică în negocierile pentru putere dintre PNL, aflat la guvernare, şi PSD, principalul partid de opoziţie.

Opţiunea cea mai simplă pentru echilibrarea fondului de pensii este majorarea contribuţiilor sociale, aşa cum, de altfel, s-a întâmplat la elaborarea bugetului pentru acest an, când acestea au crescut cu 3,3%. Contribuţiile la pensii ale angajatului şi angajatorului au crescut din 1990, când erau de 14,5%, la 31% în prezent. Studiile instituţiilor internaţionale remarcă, însă, că majorarea fiscalităţii pe forţa de muncă scade competitivitatea acesteia şi impulsionează munca la negru. Indexarea pensiilor ar trebui să fie doar în raport cu inflaţia, conform aceloraşi surse, şi nu în funcţie de nivelul de creştere a salariilor. În 2009, punctul de pensie va fi majorat cu un procent mai scăzut decât în ultimii doi ani, respectiv cu 5% in două etape, după ce numai în octombrie 2008, înaintea alegerilor, a urcat cu 20%.

Toate aceste deficienţe ale sistemului vor produce deficite bugetare din ce în ce mai mari. Banca Mondială estimează că, în 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale va fi de 2,3% din PIB. Cheltuielile cu pensiile au ajuns, în 2008 şi în acest an, la circa zece miliarde de euro datorită majorărilor succesive. Astfel se explică şi faptul că bugetul de pensii a înregistrat deficit anul trecut, pentru prima dată în ultimii ani. În acest ritm, transferul de fonduri de la bugetul de stat către cel de asigurări va fi inevitabil. Şi preşedintele Traian Băsescu avertiza, în toamna anului trecut, că fondul de pensii se va prăbuşi, iar bugetul de stat ar urma să vireze către acesta peste un miliard de euro, în 2009, pentru a asigura plata pensiilor.

Recomandări pentru Guvern

Atât Comisia Europeană, cât şi Banca Mondială recomandă măsuri care ar putea să atenueze presiunile financiare şi să reechilibreze fondul de pensii. Declinul demografic este inevitabil, iar costurile trebuie să fie împărţite între contributori şi beneficiari. În aceste condiţii, cele două instituţii, dar şi FMI, într-un raport din 2008, propun creşterea vârstei de pensionare, egalizarea vârstei între femei şi bărbaţi, un sistem clar de contribuţii şi beneficii, indexarea pensiilor cu rata inflaţiei şi creşterea numărului de angajaţi. Creşterea vârstei de pensionare va reduce perioada de primire a beneficiilor şi va majora, implicit, durata de contribuţie la sistem, iar egalizarea vârstei între femei şi bărbaţi va elimina discriminarea, cu atât mai mult cu cât speranţa de viaţă pentru femei este mai mare decât pentru bărbaţi. Obiectivele reformelor sunt soliditatea financiară a bugetului de pensii şi, cel puţin, menţinerea standardului de viaţă pentru pensionari. Măsurile luate de România în ultimii ani, considerate insuficiente, au vizat crearea pilonilor II şi III de pensii private, creşterea treptată a vârstei de pensionare standard, până la 60 de ani pentru femei şi până la 65 de ani pentru bărbaţi până în 2014, precum şi mărirea perioadei minime de contribuţie, de la zece la 15 ani, tot până în 2014."

(http://www.capital.ro/articol/institutiile-internationale-avertizeaza-ca-sistemul-de-pensii-se-va-prabusi-117889.html)