Informatii inscriere pensie

Intrebare:

“Buna ziua.
Sunt nascut in 11.01.1951 cand pot iesi la pensie am 37 ani de munca”


Raspuns:

Din analiza celor spuse de dvs., reiese ca sunteti nascut in data de 11 ianuarie 1951, varsta standard de pensionare fiind de 65 de ani si stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Prin urmare, puteti solicita pensie pentru limita de varsta incepand cu data de 11 ianuarie 2016.

Dupa analiza datelor mentionate de dvs., respectiv faptul ca ati depasit stagiul complet de cotizare de 35 de ani cu 2 ani, puteti solicita inscrierea la pensie anticipata partiala cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, respectiv de la implinirea varstei de 60 de ani (11 ianuarie 2011).

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere stagiile asimilate (cum ar fi armata, facultatea sau perioada cat a beneficiat de pensie de invaliditate).

Cu bine,
Specialist pensii.

Punctaj mediu anual pensie de invaliditate si dovada facultate

Intrebare:

“Buna ziua,
Am 55 ani, sunt pensionata medical de aproape 5 ani, cu gradul III - drept de munca 1/2 norma
Am lucrat in acest interval la diverse firme , cu forme legale - 1/2 norma, si sunt in posesia adeverintelor corespunzatoare timpului lucrat

As dori sa stiu cum va fi cuantificat ca vechime in munca acest timp lucrat in cadrul pensiei limita de varsta ; stiu ca pensia de invaliditate gr. III este vechime in munca fara stagiu de cotizare similara perioadei studiilor universitare la curs de zi

In cazul dosar de pensie limita de varsta dovada efectuarii de studii universitare la zi este Diploma de studii si anexa la diploma care atesta cursurile la zi si promovarea acestora; Mai este necesar vre-un alt act in acest sens sau este suficient copie+original ?

Va multumesc anticipat”

Raspuns:

Va raspundem punctual la intrebarile adresate de dvs.:

1. La stabilirea stagiului de cotizare se au in vedere perioadele asimilate, respectiv: cursurile de zi ale invatamantului universitar, serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Aceste considerente se bazeaza pe art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, modificata si completata, care precizeaza:

“(1) În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:

a) a beneficiat sau beneficiază de drepturi de asigurări sociale, cu excepţia celor prevăzute la art. 40 lit. a)-c) şi e);
b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.”

Cu privire la calculul punctajului mediu anual pentru perioada de invaliditate cumulata cu perioada contributiva, art. 78 precizeaza ca:

“(5) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează:
a) cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurări sociale obţinute în perioadele respective, în cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a);
b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 53 alin. (3).”

(7) În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a) şi care în aceeaşi perioadă obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau în considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.”

Prin urmare, la stabilirea punctajului mediu anual pentru perioada de pensie de invaliditate gradul III si salariu, se iau in calcul sumele cumulate ale pensiei si salariului.

2. Pentru luarea în considerare a cursurilor universitare, este necesară diploma de absolvire şi foaia matricolă din care să reiasă perioada desfăşurării cursurilor (anii de studii), precum şi modalitatea de desfăşurare a cursurilor (la zi) sau, dacă actele mentionate mai sus nu cuprind toate aceste detalii, o adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ superior pe care ati absolvit-o, din care să reiasă perioada desfăşurării cursurilor (ani de studii), faptul că acestea au fost urmate la zi, precum şi dovada absolvirii acestora.

Cu bine,
Specialist pensii.

Optiune pensie de urmas - indemnizatie de insotitor

Intrebare:

“Mi-a decedat sotul acum o luna in urma,intrebarea mea este ca sotul meu avea o pensie de stat de 55o lei si un ajutor de 5milioane si ceva care era inclus in aceasta pensie,deci in total vreo 12milioane,iar eu am o pensie de 520lei,intrebarea mea este ca nu am depus nici o cerere la casa de pensii pt ce-a mai avantajoasa ,mai este nevoie sa depun aceasta cerere s-au o sa ramin cu pensia mea de 520.Va informez ca sotul avea gradul 1 de invaliditate,oare am dreptul sa i-au si pensia mea si pensie de urmas daca era gr 1 de invaliditate,mai este nevoie de aceasta cerere sa o depun ,nu stiu ce sa fac ca sint dintr-o zona foarte departe de oras va rog din suflet sa ma sfatuiti si pe mine ce sa fac,va multumesc din tot sufletul meu,si astept un rasuns cit mai urgent.”

Raspuns:

In conformitate cu prevederile art. 74 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu modificarile si completarile ulterioare, “sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si indeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie”.

Prin urmare, respectand cele de mai sus, puteti opta intre pensia proprie si pensia de urmas dupa sotul dvs. decedat, cu conditia ca noua pensie sa fie mai favorabila.

De asemenea, conform art. 71 alin. (2) din acelasi act nromativ, “cuantumul pensiei de urmas se stabileste in conditiile art. 76, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei prevazute la alin. (1) lit. a) si b), in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel:

a) pentru un singur urmas - 50%;

b) pentru 2 urmasi - 75%;

c) pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.”

Prin urmare, in cazul dvs., optiunea la pensia de urmas nu este favorabila, intrucat pensia proprie in plata de 520 lei este mai mare decat pensia de urmas (respectiv 50% din pensia sotului decedat, jumatate din 550 lei).

Precizam, de asemenea, ca pensionarii de invaliditate gradul I beneficiază pe lângă pensie de o indemnizaţie de însoţitor in cuantum fix. Cuantumul indemnizatiei pentru însotitor este in cuantum egal cu 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilita anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, potrivit art. 80. (art. 61 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, modificat prin O.U.G. nr. 108/2008, incepand cu 01.10.2008)-587 lei, in prezent.

Aceasta indemnizatie, de care a beneficiat si sotul dvs. decedat, este cu caracter personal si nu face obiectul pensiei de urmas, deci nu vi se acorda jumatate din acest cuantum, in cazul optiunii la pensie de urmas.

Cu bine,
Specialist pensii.

Reducere varsta standard de pensionare - subteran

Intrebare:

“Sunt nascut in 1961 luna mai. Am lucrat 17 ani de subteran co procentaj de 100%.M-AR INTERESA CIND POT BENEFICIA DE PENSIE ?

Cu stima si multumiri anticipate ”

Raspuns:

Avand in vedere faptul ca sunteti nascut in luna mai 1961, varsta standard de pensionare in cazul dvs. este de 65 de ani, conform prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii.

De asemenea, din analiza datelor dvs. privind activitatea desfasurata in grupa superioara de munca, rezulta ca ati efectuat activitate un numar de 17 ani, in conditii speciale de munca-subteran.

In conformitate cu dispozitiile art.44 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratii prevazuti la art. 20 lit. a) (respective cazul dvs.-subteran), c) si d), care au realizat stagii de cotizare mai mici decat cele prevazute la alin. (1) si (2) ale art. 43, beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, cu reducerea proportionala a varstelor standard de pensionare, in conditiile realizarii stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor cuprinse in anexele nr. 4 si 5.

Astfel, conform anexei nr. 4 din actul normativ mai susmentionat, pentru ca ati desfasurat activitate in conditii speciale de munca o perioada de 17 de ani, puteti solicita inscrierea la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei de pensionare cu 6 ani, respectiv la implinirea varstei de 59 de ani (respectiv in luna mai 2020).

Cu bine,

Specialist pensii.

Care sunt recomandarile expertilor FMI pentru piata de pensii private din Romania

Cresterea rapida a nivelului contributiilor, respingerea „garantarii inflatiei” in Pilonul II, imbunatatirea legislatiei secundare si stimularea orientarii pe termen lung a portofoliilor investitionale ale fondurilor de pensii – acestea sunt recomandarile expertilor Fondului Monetar International (FMI) pentru dezvoltarea si stabilizarea pietei de pensii private din Romania. Cei 12 specialisti ai FMI au exprimat aceasta serie de recomandari in cadrul raportului oficial „Romania – Financial Sector Stability Assessment”, publicat vinerea trecuta, in urma a numeroase vizite ale delegatiilor FMI in Romania.

Va prezentam in continuare recomandarile punctuale ale expertilor FMI, urmate apoi de explicarea contextului de piata, pentru o mai buna intelegere a acestor recomandari:

1) Nivelul contributiilor virate catre fondurile de pensii private obligatorii trebuie sa creasca pe viitor in conformitate cu calendarul initial de contributii;

2) „Garantarea inflatiei” pentru fondurile de pensii private obligatorii trebuie respinsa, intrucat in prezent piata financiara din Romania nu ofera instrumente care sa garanteze acoperirea riscului de inflatie;

3) Autoritatile trebuie sa incurajeze dezvoltarea unor strategii investitionale pe termen lung pentru fondurile de pensii private, prin:

- legislatia secundara a CSSPP trebuie sa prevada ca garantia contributiilor nete este acordata participantilor doar in faza de plata a pensiilor, nu si la transferul intre doua fonduri de pensii private obligatorii;

- adoptarea cat mai rapida a Normei CSSPP pentru detalierea mecanismului de rentabilitate minima garantata pentru fondurile de pensii private obligatorii;

- transferarea costurilor directe de administrare (comisioanele de tranzactionare si de depozitare) din sarcina administratorilor in sarcina fondurilor de pensii private obligatorii.

4) Comisioanele de administrare percepute de catre societatile de administrare a fondurilor de pensii private din Romania sunt cele mai mici din zona Europei Centrale si de Est, iar acest nivel ar trebui revizuit;

5) Autoritatile trebuie sa armonizeze tratamentul fiscal al cheltuielilor de marketing ale administratorilor de fonduri de pensii cu practica din Uniunea Europeana in domeniu;

6) Autoritatile trebuie sa adopte legislatia de plata a pensiilor private, cu accentul pus pe anuitati (pensii viagere);

7) Autoritatile trebuie sa ia foarte serios in calcul introducerea modelului multifond si permisiunea externalizarii activitatilor de investire a activelor fondurilor de pensii private;

8) CSSPP trebuie sa imbunatateasca regulile de evaluare a activelor fondurilor de pensii private, mai ales pentru instrumentele cu venit fix pentru care nu exista o piata lichida si activa de tranzactionare;

9) Legislatia trebuie sa prevada mai clar metode pentru evitarea conflictelor de interese in cazul in care administratorii fondurilor de pensii tranzactioneaza cu entitati din cadrul grupului financiar din care provin.

In continuare, explicarea contextului fiecarei recomandari:

Recomandarea FMI: Nivelul contributiilor virate catre fondurile de pensii private obligatorii trebuie sa creasca pe viitor in conformitate cu calendarul initial de contributii.

Explicatii, context: Calendarul initial de contributii virate catre Pilonul II prevedea un nivel de 2% al contributiei pentru 2008, acesta urmand sa fie majorat cu 0,5 puncte procentuale pe an, pentru a ajunge la 6% in 2016. Insa inghetarea la 2% in 2009 si cresterea la doar 2,5% in 2010 a intarziat cu doi ani calendarul initial de contributii virate in administrarea Pilonului II, iar expertii FMI recomanda revenirea la calendarul initial, adica, implicit, cresterea cu un procent (pentru recuperarea decalajului creat) a nivelului contributiilor, cat mai curand posibil. De altfel, revenirea la calendarul initial pentru Pilonul II reprezinta una dintre conditiile impuse Romaniei de institutiile financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, Uniunea Europeana) in cadrul celor 3 acorduri de imprumut de urgenta, semnate la inceputul anului 2009.

Recomandarea FMI: „Garantarea inflatiei” pentru fondurile de pensii private obligatorii trebuie respinsa, intrucat in prezent piata financiara din Romania nu ofera instrumente care sa garanteze acoperirea riscului de inflatie.

Explicatii, context: Propuneri de impunere a unui randament minim egal cu rata inflatiei pentru fondurile de pensii private obligatorii au fost respinsa de nenumarate ori in ultimii ani, insa in prezent exista inca in Parlament doua initiative legislative identice, care solicita aceasta masura. Atat in opinia FMI, cat si a APAPR si a specialistilor in investitii din Romania, aceasta masura ar provoca pierderi participantilor la fondurile de pensii, pe termen lung, prin alocarea suboptimala a portofoliilor de investitii.

Recomandarea FMI: Legislatia secundara a CSSPP trebuie sa prevada ca garantia contributiilor nete este acordata participantilor doar in faza de plata a pensiilor, nu si la transferul intre doua fonduri de pensii private obligatorii.

Explicatii, context: CSSPP a introdus prin legislatia secundara obligativitatea ca administratorii sa furnizeze participantilor garantia contributiilor nete si la transfer, desi legislatia primara prevede doar obligatia ca aceasta garantie sa fie oferita la maturitatea contului individual (plata pensiei). Expertii FMI considera ca aceasta garantie la transfer obliga fondurile de pensii sa aiba o orientare investitionala suboptimala, pe termen scurt.

Recomandarea FMI: Adoptarea cat mai rapida a Normei CSSPP pentru detalierea mecanismului de rentabilitate minima garantata pentru fondurile de pensii private obligatorii.

Explicatii, context: Incepand cu luna mai 2010, performanta investitionala a fondurilor de pensii private obligatorii trebuie masurata prin mecanismul de rentabilitate minima garantata. Profitabilitatea fondurilor de pensii va fi monitorizata in mod oficial trimestrial, pe perioada ultimilor doi ani. Fondurile de pensii facultative sunt deja incluse intr-un mecanism similar. In schimb, pentru fondurile obligatorii CSSPP nu a adoptat inca Norma de specialitate. Expertii FMI considera ca rentabilitatea medie (si cea minima) a pietei trebuie calculate folosind media ponderata a cotelor de piata a tuturor fondurilor de pensii, dar cu introducerea unui plafon de 20% pentru ponderea fiecarui fond de pensii in cadrul mediei.

Recomandarea FMI: Transferarea costurilor directe de administrare (comisioanele de tranzactionare si de depozitare) din sarcina administratorilor in sarcina fondurilor de pensii private obligatorii.

Explicatii, context: Sistemul de pensii private din Romania este singurul din Europa si din lume in care costurile directe de administrare (de exemplu, comisioanele de tranzactionare si de depozitare a activelor fondurilor de pensii) sunt suportate de administrator si nu de fondul de pensii. Aceasta prevedere legislativa duce la alocarea suboptimala a investitiilor fondurilor de pensii, in special in ceea ce priveste tranzactionarea actiunilor pe piata de capital. De asemenea, costurile de tranzactionare sunt prea ridicate in raport cu veniturile obtinute de administratori din comisioane. Pentru aceste motive, expertii FMI recomanda transferul costurilor directe de administrare de la administrator la fondul de pensii, conform practicii mondiale in domeniul investitiilor fondurilor de pensii.

Recomandarea FMI: Comisioanele de administrare percepute de catre societatile de administrare a fondurilor de pensii private din Romania sunt cele mai mici din zona Europei Centrale si de Est, iar acest nivel ar trebui revizuit.

Explicatii, context: Intr-adevar, in Romania functioneaza sistemul de pensii private cu cele mai reduse comisioane de administrare din Europa Centrala si de Est si printre cele mai reduse din Europa. De altfel, acesta este motivul pentru care investitiile de circa 500 de milioane de euro realizate in Romania de catre administratorii de fonduri de pensii private vor fi recuperate integral abia in anii 2020-2021. Specialistii FMI atrag atentia ca acest orizont indepartat de rentabilitate pentru administratorii de fonduri de pensii are caracter destabilizant pentru piata si ca nivelul comisioanelor de administrare ar trebui revizuit. De fapt, raportul FMI considera ca pe termen lung doar administratorii mari pot ajunge sa fie profitabili, din cauza nivelului redus al comisioanelor de administrare.

Recomandarea FMI: Autoritatile trebuie sa armonizeze tratamentul fiscal al cheltuielilor de marketing ale administratorilor de fonduri de pensii cu practica din Uniunea Europeana in domeniu.

Explicatii, context: La inceputul anului 2009, Ministerul Finantelor Publice a emis o reglementare care obliga administratorii fondurilor de pensii sa recunoasca imediat din punct de vedere contabil toate cheltuielile de marketing ocazionate de campania initiala de aderare, desi standardele internationale de contabilitate (IFRS) prevad pentru administrarea de fonduri de pensii posibilitatea recunoasterii amortizate, in timp, a acestor cheltuieli. Decizia MFP a dus la marcarea unor pierderi semnificative de catre administratorii fondurilor de pensii pentru anul 2009 si in plus a prelungit cu inca un an orizontul de recuperare a investitiilor pentru administratorii de fonduri de pensii. Standardele internationale permit DAC (deferred acquisition cost), adica amortizarea contabila si fiscala a acestor cheltuieli. In Romania, dupa refuzul de acum un an al MFP de amortizare contabila a cheltuielilor, solutia pentru respectarea acestei recomandari si armonizarea tratamentului cheltuielilor de marketing este amortizarea fiscala a acestor cheltuieli.

Recomandarea FMI: Autoritatile trebuie sa adopte legislatia de plata a pensiilor private, cu accentul pus pe anuitati (pensii viagere).

Explicatii, context: Proiectul legislativ pentru calculul si plata pensiilor private se afla in lucru la Ministerul Muncii, dupa ce un raport de specialitate pe aceasta tema a fost elaborat in cursul anilor 2008-2009 de o echipa de consultanti internationali. Specialistii FMI recomanda adoptarea mai rapida a acestei legi, care trebuie sa prevada produse de tip anuitate sau pensie viagera pentru plata pensiilor private. Anuitatile, calculate pe baze actuariale si tinand cont de valoarea acumulata in conturile individuale ale participantilor, asigura protectie impotriva riscului de longevitate.

Recomandarea FMI: Autoritatile trebuie sa ia foarte serios in calcul introducerea modelului multifond si permisiunea externalizarii activitatilor de investire a activelor fondurilor de pensii private.

Explicatii, context: Modelul multifond (sau lifecycle/lifestyle funds) reduce riscurile investitionale pentru participantii la fondurile de pensii care sunt cei mai apropiati de varsta de pensionare, prin adecvarea alocarilor investitionale la varsta si apetitul mediu de risc al fiecarei categorii de participanti. In prezent, modelul multifond, cu diferite variante ale sale, este larg raspandit in sistemele de pensii private din Europa. In regiune, Slovacia, Ungaria si tarile baltice sunt exemple in acest sens. In plus, specialistii FMI recomanda introducerea explicita a permisiunii de externalizare a investirii activelor fondurilor de pensii, conform practicilor mondiale in domeniu.

Recomandarea FMI: CSSPP trebuie sa imbunatateasca regulile de evaluare a activelor fondurilor de pensii private, mai ales pentru instrumentele cu venit fix pentru care nu exista o piata lichida si activa de tranzactionare.

Explicatii, context: Atat administratorii de fonduri de pensii, cat si depozitarii activelor fondurilor de pensii sprijina tehnic CSSPP pentru elaborarea de noi reguli de evaluare cat mai corecta a instrumentelor financiare cu venit fix pentru care nu exista mereu piete active si lichide, care sa ofere repere de pret.

Recomandarea FMI: Legislatia trebuie sa prevada mai clar metode pentru evitarea conflictelor de interese in cazul in care administratorii fondurilor de pensii tranzactioneaza cu entitati din cadrul grupului financiar din care provin.

Explicatii, context: Legislatia primara din domeniul pensiilor private prevede in mod explicit faptul ca atat auto-investirea (investirea activelor fondului de pensii in instrumente emise de entitati ale grupului financiar din care provine administratorul fondului respectiv) cat si tranzactionarea cu entitati din cadrul grupului din care administratorii provin sunt strict interzise. In aceste conditii, nu pot aparea conflicte de interese intre administrator si fondul de pensii (banii participantilor).

Aici puteti consulta raportul original al FMI