Informatii inscriere pensie anticipata partiala - neindeplinire conditie stagiu

Intrebare:

“Sunt D. din Bucuresti si doresc sa aflu care suntconditiile si termenele prin care se poate iesi anticipat la pensie. Sunt nascuta in 27 martie 1959 si am cotizat 29 de ani.
Va multumesc anticipat si astept un raspuns.”

Raspuns:

Avand in vedere faptul ca sunteti nascuta la data de 27 martie 1959, varsta standard de pensionare este de 60 de ani (27 martie 2019), iar stagiul complet de cotizare cerut de lege este de 30 de ani.

Potrivit prevederilor legale, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare, pot solicita inscrierea la pensie anticipata partiala cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare (respectiv de la data de 27 martie 2014, in cazul dvs.).

Intrucat nu ati realizat decat un stagiu de cotizare de 29 ani, mai putin decat stagiul complet de cotizare cerut de lege de 30 de ani, nu puteti beneficia de pensie anticipata sau pensie anticipata partiala.

Cu bine,
Specialist pensii.

Informatie inscriere pensie anticipata partiala - grupa II de munca

Intrebare:

“Sunt nascuta in 25.12.1957
am lucrat dupa cum urmeaza
01. 09.1979- 15.09.1997 grupa II de munca
16-o9.1997- 30.09.2009 conditii normele de munca
01.01.2009- prezent ,part time cu 4 ore pe zi si sunt depuse declaratiile la CAS
Intrebarea este cand pot sa ma pensionez anticipat
Va multumesc”

Raspuns:

Avand in vedere faptul ca sunteti nascuta la data de 25 decembrie 1957, varsta standard de pensionare este de 60 de ani, iar stagiul complet de cotizare cerut de lege este de 30 de ani.

In conformitate cu dispozitiile art.42 alin.(1) din Legea nr.19/2000, asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare conform tabelului nr.1 din lege.

Prin urmare, intrucat ati realizat stagiul complet de cotizare si ati desfasurat activitate in conditii deosebite de munca (grupa a II-a de munca) o perioada de 18 ani si 14 zile, conform celor specificate de dvs., puteti solicita inscrierea la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei de pensionare, cu 4 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, respectiv de la implinirea varstei de 56 de ani, de la data de 25 decembrie 2013.

Potrivit prevederilor legale, pentru ca ati realizat stagiul complet de cotizare de 30 de ani, puteti solicita inscrierea la pensie anticipata partiala cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, respectiv de la implinirea varstei de 55 de ani (25 decembrie 2012).

Cu bine,
Specialist pensii.

Informatii inscriere pensie anticipata partiala

Intrebare:

“Buna ziua,
Mama mea implineste 51 de ani in Mai 2010.
Are 27 de ani si 5 luni cotizati dintre care 11 ani cu grupa 1.
Va rog sa-mi spuneti cand poate beneficia de pensie anticipata sau anticipata partiala.
Va multumesc anticipat! D.”

Raspuns:

Din analiza mesajul dvs., reiese faptul ca mama dvs. este nascuta in luna mai 1959, varsta standard de pensionare este de 60 de ani, iar stagiul complet de cotizare cerut de lege este de 30 de ani.

In conformitate cu dispozitiile art.42 alin.(1) din Legea nr.19/2000, asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare conform tabelului nr.1 din lege.

Prin urmare, intrucat a desfasurat activitate in conditii deosebite de munca (grupa I de munca conform legislatiei anterioare) o perioada de 11 ani, conform celor specificate de dvs., poate solicita inscrierea la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei de pensionare, cu 2 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, respectiv la implinirea varstei de 58 de ani.

Potrivit prevederilor legale, daca va realiza stagiul complet de cotizare de 30 de ani (inclusiv sporul de grupa I de munca de 5 ani si 6 luni), poate solicita inscrierea la pensie anticipata partiala cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, respectiv de la implinirea varstei de 55 de ani, respectiv in luna mai 2014.

Cu bine,
Specialist pensii.

CLARIFICARE MASS-MEDIA CU PRIVIRE LA LEGEA PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE

CLARIFICARE MASS-MEDIA CU PRIVIRE LA
LEGEA PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE,
aflata acum in consultari cu partenerii de dialog social

In urma intrebarilor si a solicitarilor primite la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale din partea partenerilor sociali, atat in cadrul consultarilor directe cu partenerii de dialog social, dar si prin prisma modului in care aceste discutii au fost reflectate in mass-media, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale face urmatoarele precizari:

- Sistemul public de pensii se fundamenteaza pe criterii diferite fata de cel privat. El nu este bazat pe conturi individuale, ci pe principiul solidaritatii, si mai ales a solidaritatii intergenerationale. Practic, contributiile sociale pe care cei care desfasoara in prezent activitati profesionale le platesc la bugetul asigurarilor sociale de stat sunt folosite pentru a asigura pensiile celor care sunt déjà pensionari, urmand ca pensiile lor sa fie asigurate de copii si / sau nepotii lor.

- O trăsătură definitorie a oricărui sistem de pensii trebuie să fie caracterul său evolutiv, adaptat la schimbările din societate şi economie. Egalizarea vârstelor de pensionare ale bărbaţilor şi femeilor este necesară pentru asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, asa cum este prevazut in directivele europene. Pe de alta parte, prelungirea vieţii active, respectiv încurajarea persoanelor de a rămâne un timp mai îndelungat pe piaţa muncii, constituie principala soluţie pentru redresarea dezechilibrelor din sistemul public de pensii si a asigurarii sustenabilitatii financiare pe termen mediu si lung a acestuia. Nu in ultimul rand, aceste masuri se regasesc in conditionalitatile stabilite prin acordul de împrumut încheiat cu Banca Mondială, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Cresterea sperantei de viata la pensionare reprezinta unul dintre indicatorii principali avuti in vedere la stabilirea varstei de pensionare. Estimarile pentru anul 2010 arata ca speranta de viata la pensionare la barbati este de 14.7 ani, iar la femei de 22 ani (asa cum rezulta dintr-un studiu elaborat de Banca Mondiala cu privire la previziunile demografice ale populatiei Romaniei in perioada 2008-2075 – vezi anexe). Modalitatea de calcul pentru determinarea sperantei de viata la pensionare are la baza un algoritm diferit fata de cel pe care se bazeaza determinarea indicatorului speranta medie de viata, folosita de obicei in prognozele statistice (68 ani la barbati si 75 ani la femei in 2009). In calculul sperantei de viata la pensionare se cumuleaza toate persoanele care au ajuns la varsta pensionarii, iar in calculul sperantei medii de viata sunt incluse toate categoriile de varsta (astfel incat media este afectata de diversi factori: mortalitatea infantila, inca la cote destul de ridicate in Romania, si mortalitatea la orice alta varsta inaintea varstei de pensionare). Devine astfel evident ca in analizele cu privire la stabilirea varstei standard de pensionare, speranta medie de viata nu este un indicator relevant, ci calculul se face in baza indicatorului speranta de viata la pensionare.

- Un alt argument in sustinerea prelungirii vieţii active, respectiv încurajarea persoanelor de a rămâne un timp mai îndelungat pe piaţa muncii, este si prevederea din lege cu privire la majorarea punctajului lunar realizat pentru persoanele care desfasoara in continuare activitati profesionale, dupa indeplinirea varstei standard de pensionare. In legislatia in vigoare (Legea 19/2000), punctajul lunar suplimentar este de 0,3%, iar in proiectul noii legi, acesta creste la 0,5%. In ceea ce priveste cadrele didactice, abrogarea prevederii din Legea 128/1997 privind statutul cadrului didactic, referitoare la recalcularea suplimentara nu a facut altceva decat elimine redundanta, in contextul in care acest punctaj suplimentar este oricum prevazut atat in Legea 19/2000, cat si in proiectul de lege a pensiilor.

- In ceea ce priveste abordarea din mass-media ultimelor zile conform careia noua lege a pensiilor prevede perceperea CAS la dividende, tinem sa atentionam ca se face o grava eroare. Nu s-a pus si nici nu se pune problema, in nici un fel, de plata CAS la dividende. Este vorba despre obligativitatea oricarei persoane active de a se asigura in sistemul public de pensii. Pornind de la aceasta premiza, acele persoane au venituri EXCLUSIV din dividende si se incadreaza in plafonul de venit de minimum 4 salarii medii brute / an, sunt obligate sa depuna declaratia individuala de asigurare la Casa Nationala de Pensii si sa-si aleaga cuantumul la care doresc sa li se calculeze contributia lunara la CAS. Mai mult, prevederea gresit interpretata din proiectul de lege a pensiilor la care se face referire exista si in Legea 19/2000, Art. 5, Alin. 1, Pct. IV.

(Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale - Directia Politici Publice si Comunicare)

Pensiile private reprezinta 70% din PIB in cele mai importante 13 piete de profil din lume

Pensiile private reprezinta 70% din PIB in cele mai importante 13 piete de profil din lume

Activele fondurilor de pensii private reprezentau 70% din Produsul Intern Brut al celor mai importante 13 piete de profil din lume la finele anului 2009, adica un total de 16,2 trilioane (mii de miliarde) de euro, potrivit studiului anual Global Pension Asset Survey, realizat de compania de consultanta Towers Watson si publicat ieri. Towers Watson este compania rezultata din fuziunea Watson Wyatt cu Towers Perrin, care a dus la aparitia celei mai mari companii de consultanta de acest tip la nivel mondial.

Studiul privind activele fondurilor de pensii include date despre sistemele de pensii private din Australia, Brazilia, Canada, Franta, Germania, Hong Kong, Irlanda, Japonia, Olanda, Africa de Sud, Elvetia, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii – acestea fiind considerate cele mai reprezentative piete de profil de la nivel global. Pentru comparatie, activele fondurilor de pensii private din Romania reprezentau la sfarsitul anului 2009 un procent de numai 0,5% din PIB – in termeni relativi, de 140 de ori mai putin decat media statelor din studiul realizat de Towers Watson.

La nivelul celor 13 state incluse in studiu, activele totale ale fondurilor de pensii private au crescut cu 15,1% in 2009 fata de 2008 si cu 42,7% fata de anul 1999. Cele mai mari piete de pensii private la nivel global sunt Statele Unite (57% din totalul activelor acoperite de studiu), Japonia (14%) si Marea Britanie (8%).

Daca astazi activele fondurilor de pensii reprezinta 70% din PIB, cifra reprezinta o imbunatatire fata de nivelul din 2008 (58%), insa o reducere fata de 1999, cand erau de 76% din PIB. Cele mai dezvoltate sisteme de pensii private din lume se regasesc in Olanda (unde activele fondurilor de pensii private reprezinta 120% din PIB), Elvetia (113%), Australia si SUA (93%), Canada (84%) si Marea Britanie (80%).

La nivelul celor 13 state, majoritatea activelor fondurilor de pensii private erau investite in actiuni (54%) si obligatiuni (28%), restul in alte instrumente financiare. Statele cu cele mai mari ponderi ale investitiilor in actiuni sunt Brazilia (72%), Hong Kong, SUA, Marea Britanie, Africa de Sud si Irlanda (cu 59%-62%).

In ceea ce priveste modelul urmat de sistemele de pensii private din aceste state, schemele de pensii de tip „contributii definite” (DC) castiga tot mai mult teren in defavoarea schemelor de tip „beneficii definite” (DB). Ponderea activelor fondurilor de pensii de tip DC este in prezent de 41% fata de 59% pentru DB – situatia din urma cu 10 ani era 32% DC si 68% DB. Tendintele globale arata astfel o tranzitie puternica dinspre sistemele traditionale, ocupationale si DB, ale statelor din Vest, catre schemele DC practicate cu precadere in statele din Est. In Europa Centrala si de Est (inclusiv Romania), ca si in America Latina si alte zone, sistemele de pensii private sunt de tip „contributii definite”, implicand costuri si o complexitate mai redusa decat sistemele cu „beneficii definite”.

„La nivelul opiniei publice din Romania este foarte putin cunoscut faptul ca statele dezvoltate din Vest au sisteme de pensii private atat de puternice si de consistente. In timp ce fondurile de pensii private reprezinta 120% din PIB in Olanda, 113% in Elvetia, 93% in Australia si Statele Unite, in Romania pensiile private reprezinta doar 0,5% din PIB, adica de 140 de ori mai putin, in termeni relativi. Cifrele sunt reci, dar ele reflecta atat un nivel de dezvoltare complet diferit, cat si o intarziere uriasa in stimularea economisirii private pentru pensionare intre cele doua lumi, Vestul dezvoltat si Romania”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului.

„Realitatea din spatele acestor statistici este ca economisirea privata in general si grija pentru economisirea in vederea pensionarii in special reprezinta un indicator clar de civilizatie. In Vest, populatia economiseste prin fondurile de pensii pentru ca are toate motivele sa o faca: o legislatie liberalizata, stimulente fiscale consistente si sisteme bine puse la punct. Toate acestea incurajeaza – deja de mai bine de 100 de ani –publicul sa isi puna banii si increderea in fondurile de pensii. Daca in Romania cultura economisirii are inca de prins din urma statele occidentale, este responsabilitatea autoritatilor publice sa introduca toate stimulentele si facilitatile pentru ca oamenii sa fie incurajati sa economiseasca pentru pensie”, a adaugat presedintele APAPR.

Alte documente relevante:

- Studiul original Towers Watson: Global Pension Asset Survey 2010

- Pensiile private: 63,4% din PIB in statele OECD, 0,17% din PIB in Romania