Adresa noastra de e-mail este
desprepensii@gmail.com

9 iulie 2009

Traseul unui solicitant de pensie de invaliditate

În practica se întâlnesc trei situatii în care traseul persoanei care solicita pensia de invaliditate, este reglementat de lege:

- persoana care provine din munca se adreseaza:

1. Medicului de familie sau medicului specialist din Policlinica Teritoriala sau unitatea spitaliceasca unde este internat, pentru întocmirea referatului medical prin care se cere pensionarea de invaliditate

2. Comisiei de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, pentru obtinerea avizului de pensionare

3. Compartimentului Resurse Umane de la unitatea unde a prestat activitatea, pentru întocmirea dosarului medical.

4. Compartimentul Resurse Umane întocmeste dosarul medical pe care îl depune la Comisia de Expertiza Medicala, (în a carei evidente va figura bolnavul – pensionar de invaliditate), unde se emite decizia medicala de incadrare în grad de invaliditate.

5. Compartimentul Resurse Umane întocmeste dosarul administrativ, la care ataseaza un exemplar al deciziei medicale, si le depune la Casa Judeteana de Pensii, pentru calculul si plata pensiei de invaliditate.

6. Comisiei de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, pentru revizuire la termen, cereri de agravare sau ameliorare

- persoana care este somera se adreseaza:

1. Medicului de familie sau medicului specialist din Policlinica Teritoriala sau unitatea spitaliceasca unde este internat, pentru întocmirea referatului medical prin care se cere pensionarea de invaliditate

2. Comisiei de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, pentru obtinerea avizului de pensionare

3. Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, cu aceleasi atributii ca si cele ale Compartimentului Resurse Umane

4. Casei Judetene de Pensii, pentru stabilirea si plata pensiilor

5. Comisiei de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, pentru revizuire la termen, cereri de agravare sau ameliorare.

- persoana care nu provine din munca se adreseaza:

1. Medicului de familie sau medicului specialist din Policlinica Teritoriala sau unitatea spitaliceasca unde este internat, pentru întocmirea referatului medical prin care se cere pensionarea de invaliditate

2. Comisiei Judetene de Expertiza Medicala în vederea obtinerii avizului de principiu în vederea pensionarii

3. Comisiei de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, pentru obtinerea avizului de pensionare, si, dupa completarea actelor necesare, pentru emiterea deciziei medicale de încadrare in grad de invaliditate.

4. Casei de Pensii, pentru întocmirea dosarului administrativ, calculul si plata pensiei

Acte necesare pentru dosarul medical
- adresa de inaintare de la locul de munca sau de la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca sau dupa caz,cerere
- extras de pe carnetul de munca sau dupa caz, copie dupa carnetul de munca
- bilete de iesire din spital originale
- documentarul de expertiza si recuperare a capacitatii de munca

4 iulie 2009

Intrebare primita pe e-mail-pensie anticipata partiala sau pensie de invaliditate

Intrebare:

“Ma numesc C.A., nascuta la 13.12.1956, din 2006 certificat de handicap accentuat, coxartroza post luxatie congenitala de sold, 8 ani vechime in munca pana in 2006, iar din iunie 2006 pana in prezent lucrez cu norma intreaga.Va rog sa-mi spuneti daca pot iesi la pensie anticipata sau la pensie de invaliditate.
Va multumesc,”

Raspuns:

“Avand in vedere faptul ca sunteti nascuta la data de 13 decembrie 1956, varsta standard de pensionare este de 60 de ani, iar stagiul complet de cotizare cerut de lege este de 30 de ani si stagiul minim de cotizare 15 ani.
Pana la aceasta data, ati realizat, dupa spusele dvs. un stagiu de cotizare de 11 ani.
Prin urmare, pentru ca nu ati realizat stagiul complet de cotizare cerut de lege, nu puteti solicita inscrierea la pensie anticipata sau pensie anticipate partiala.
 Pentru inscrierea la pensie de invaliditate, trebuie indeplinite urmatoarele stagii de cotizare, astfel:
Vârsta asiguratului în momentul Ivirii invalidităţii Stagiul de cotizare necesar (ani)
Sub 25 ani 5 ani
25 - 31 ani 8 ani
31 - 37 ani 1l ani
37 - 43 ani 14 ani
43 - 49 ani 18 ani
49 - 55 ani 22 ani
Peste 55 ani 25 ani

 De asemenea, cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul de mai sus, dacă a fost realizată de asiguraţi pînă la data ivirii invalidităţii.
Prin urmare, avand in vedere ca aveti varsta de 53 de ani si aveti un stagiu de cotizare de 11 ani, va puteti inscrie la pensie de invaliditate in situatia in care medical expert al asigurarilor sociale va incadreaza intr-un grad de invaliditate.
Cu bine,
Specialist pensii.”

Intrebare primita pe e-mail-pensie anticipata partiala

Intrebare:

“Buna ziua,
Daca tatal meu este nascut in iunie 1955 as dori sa stiu la ce varsta se poate pensiona anticipat.
Tata a lucrat din 1972 pana in prezent cu mici intreruperi de somaj..somaj tehnic..care nu insumeaza mai mult de 2 ani. Care este stagiul complet de cotizare in cazul lui?
Va multumesc,”

Raspuns:

“Din analiza celor spuse de dvs., reiese ca tatal dvs. este nascut in iunie 1955, varsta standard de pensionare fiind 65 de ani si stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Prin urmare, poate solicita pensie pentru limita de varsta in luna iunie 2020.
Potrivit prevederilor legale, pentru ca tatal dvs. a realizat stagiul complet de cotizare(1972-2009, 37 de ani, trebuia minim 35 de ani), poate solicita inscrierea la pensie anticipata partiala cu cel mult 5 ani inaintea implinitii varstei standard de pensionare, respectiv la implinirea varstei de 60 de ani (iunie 2015).
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere stagiile assimilate (cum ar fi armata, facultatea sau perioada cat a beneficiat de pensie de invaliditate). Somajul se ia in calcul la stabilirea stagiului de cotizare in vederea pensionarii anticipate partiale.
Cu bine,
Specialist pensii”

2 iulie 2009

Legea pensionării unitare ar putea creşte CAS

Autorităţile iau în calcul creşterea contribuţiilor la fondul asigurărilor sociale sau plafonarea pensiilor mari dacă analiza financiară pe viitoarea lege a pensiilor va indica lipsa fondurilor pe termen lung.

Proiectul legii de pensionare unitară ar putea fi gata în octombrie pentru a intra în dezbaterea Parlamentului, până atunci fiind necesară o analiză privind impactul financiar “pe 50 de ani” al contribuţiilor şi pensiilor celor din sistemele speciale. Mihai Şeitan, consilier de stat la Guvern pe probleme de asistenţă socială, a declarat pentru Cotidianul că, dacă în urma acestei analize financiare se va ajunge la concluzia că nu ajung banii, “contribuţiile vor trebui urcate”. “Deocamdată nu ne-am gândit să modificăm nivelul contribuţiilor, care pe noua lege va fi acelaşi pentru toţi cei din sistem, aşteptăm rezultatele studiului de impact financiar, dar trebuie urcate contribuţiile dacă nu ajung banii”, a explicat consilierul.

O altă soluţie ar putea viza reducerea sau cel puţin plafonarea pensiilor de lux, având în vedere că nu pot fi crescute foarte mult contribuţiile.

“Dacă tu, ca stat, nu mai poţi susţine sistemul de pensii, trebuie să cobori pensiile, să spui că nu poţi să mai suporţi pensii mai mari de o anumită valoare”, a mai declarat Şeitan pentru Cotidianul. Însă, în chestiunea pensiilor în plată, despre care declarase acum ceva vreme că urmează să fie reduse, consilierul admite că “vor fi atacuri” şi că trebuie ţinut cont şi de Curtea Constituţională. “Nu le reducem, le îngheţăm, adică eliminăm din legile speciale prevederile conform cărora aceste pensii de serviciu cresc odată cu inflaţia, dar şi pe măsură ce creşte salariul aferent funcţiei deţinute înainte de pensionare, având în vedere că în sistemul public nu există astfel de majorări”, explică acesta.

“Trebuie făcute calcule care să arate cum se va aşeza sistemul actual în timp, dacă este în stare să acopere cheltuielile implicate pe termen lung”, a mai spus Şeitan, care a adăugat că oricum rămâne valabilă şi soluţia suplimentării sumelor pentru pensiile de la bugetul de stat. Consilierul a adăugat că aproape 300.000 de noi salariaţi vor intra pe sistemul contributiv prin noua lege, însă există câţiva angajatori, cum sunt Armata şi Poliţia, care nu au plătit niciodată până acum contribuţii la bugetul de pensii pentru propriii salariaţi. “În cazul lor va fi nevoie de o rectificare a bugetului, pentru că astfel de cheltuieli nu au fost prevăzute până acum, dar bugetul asigurărilor sociale îşi va îmbunătăţi sustenabilitatea financiară”, consideră Şeitan.

Acesta a spus că ia în calcul şi varianta acordării unui “bonus de carieră”, “un spor de punctaj”, pentru angajaţii cu o vechime de 20-25 de ani în domenii ca Armată, Poliţie sau Magistratură, însă vor fi excluşi “traseiştii”, care au intrat în aceste sisteme în ultimii ani doar pentru o pensie de lux. “În acest fel mai atenuăm şi din presiunea asupra Guvernului din partea acestor categorii profesionale şi, în plus, ne vom asigura că românii nu-şi vor pierde interesul pentru aceste domenii”, a mai spus Şeitan.

În plus faţă de contribuţiile pe care o parte dintre instituţiile publice le va plăti începând de anul viitor, când legea unitară a pensiilor ar trebui să intre în vigoare, statul va mai avea de cotizat şi în contul viitoarelor pensii ale agricultorilor. Potrivit unei legi adoptate în noiembrie 2008, de anul viitor cele două milioane de români care trăiesc din agricultura de subzistenţă sunt obligate să cotizeze între 10 şi 50 de lei lunar în schimbul unei pensii cuprinse între 140 şi 421 de lei, iar statul va contribui dublul sumei alese de con¬tribuabil.

Consilierul Şeitan a spus că “statul va trebui să facă rost de bani şi va plăti contribuţiile pentru ei”, dar că pe termen lung va fi eliminat acest ajutor. El a adăugat că numărul celor ce trăiesc din agricultură este în scădere, iar majoritatea tinerilor de la ţară se angajează, deci nu vor mai apărea multe cazuri noi în sistem. “Statul trebuie să se ocupe de pensiile pentru ei, pentru că altfel, când vor ajunge la bătrâneţe, tot statul o să plătească, prin venitul minim garantat”.

Legea cumul pensie-salariu mai aşteaptă până la toamnă

Plenul Senatului a decis marţi retrimiterea la Comisia de muncă a proiectului de lege privind cumulul pensiei cu salariul, pentru că textul Guvernului este modificat substanţial de amendamente, ceea ce contravine deciziei Coaliţiei de guvernare.

Senatorii nu au căzut de acord asupra formei textului legii privind cumulul pensiei cu salariul de la stat, trimiţând-o înapoi la comisia de resort. Cum însă astăzi este ultima zi din sesiunea legislativă, actul normativ care trebuia aplicat începând cu 1 iunie, va fi amânat până la toamnă. Discuţiile aprinse dintre senatori s-au învârtit în jurul textului de lege, care modificat cu amendamentele liberalilor arată complet diferit de cel al Guvernului. Conducerea Coaliţiei PDL-PSD recomanda ieri Senatului să adopte legea în forma primită de la Palatul Victoria.

Amendamentele PNL, susţinute şi de celelalte grupuri politice cu excepţia PDL, vizează introducerea impozitului progresiv, care s-ar traduce astfel: dacă pensia este mai mică sau egală cu salariul mediu pe economie, veniturile se impozitează normal, adică cu 16%; dacă însă pensia este mai mare decât salariul mediu pe economie, dar mai mică sau egală cu patru salarii medii, impozitul ar fi de 30%.
Publicitate
Acelaşi principiu se aplică şi pentru pensiile cuprinse între patru şi opt salarii medii (60%), iar pentru cei cu pensii mai mari de opt salarii medii, taxele ar fi de 80%.

În varianta Guvernului, persoanele ale căror pensii depăşesc valoarea salariului mediu brut pe economie şi care primesc în acelaşi timp salariu de la stat trebuie să opteze pentru una dintre cele două forme de remunerare în 15 zile de la adoptarea proiectului de Lege în Parlament. Cei care sunt în situaţia interzisă de lege trebuie să opteze, în cele 15 zile, între suspendarea plăţii sumei pensiei nete care depăşeşte nivelul salariului mediu brut sau menţinerea pensiei, dar încetarea raportului de muncă.

Interzicerea cumulului pensie-salariu a fost una dintre primele măsuri ale Cabinetului Boc, care a încercat s-o impună printr-o ordonanţă de urgenţă. La sesizarea Avocatului Poporului, Curtea Constituţională a decis însă că actul normativ nu respectă Legea fundamentală, iar Guvernul a trebuit să modifice articolele considerate neconstituţionale. Legea se află acum în Parlament, Camera Deputaţilor fiind cameră decizională.

(http://www.cotidianul.ro/legea_cumul_pensie_salariu_mai_asteapta_pana_la_toamna-90119.html)